Ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a declarat, miercuri, că ar trebui să existe cursuri de sănătate emoțională în școli. Mai mult, oficialul a lansat o provocare ministrului Educației ca 1 iunie 2022 să fie ”ziua în care declanșăm o acțiune de sprijin la nivel național pentru introducerea educaţiei pentru sănătate în şcoli cât mai repede”.

“Educaţia pentru sănătate nu se referă la un domeniu strict ştiţi mulţi o asociază…discutăm numai despre educaţia sexuală sau despre igienă. Este vorba de un ansamblu. Sănătatea emoţională este extrem de importantă şi nu numai pentru voi, ci şi pentru întreaga societate. Eu cred că ar trebui să facem cursuri şi mulţi dintre cei care sunt în politică sau în poziţii de decizie ar trebui să facă cursuri de sănătate emoţională pentru ca atunci când iei o decizie trebuie să te gândeşti totdeauna la impactul deciziilor tale asupra modului de funcţionare a societăţii şi asupra emoţiei, asupra afectivităţii care trebuie să existe în comunităţi, între oameni, între copii, între adulţi”, a declarat ministrul Sănătăţii, în cadrul Forumului Național organizat de Salvați Copiii România, cu ocazia Zilei de 1 iunie.

De la Paper Boat (un concurs de bărcuţe confecţionate exclusiv din hârtie, ce trebuia să rămână în plutire, având la bord greutăţi mici din oţel) au trecut la construcţia primei ambarcaţiuni în mărime naturală, din pet-uri, care să plutească pe lacul Brateş, plină cu … pasageri. Este vorba de studenţii de anul I de la Facultatea de Arhitectură Navală, a Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, care au realizat, în cinci săptămâni, o barcă din pet-uri de 2,5 metri lungime, 1,7 metri lăţime, 0,7 metri înălţime şi greutatea de 36 de kilograme, ce permite urcarea a doi oameni la bord.
Echipa care a realizat designul, calculul şi construcţia efectivă a bărcii este formată din: Adelin Tănase, Ştefan-Iulian Raţă (câştigătorii locului I şi II de la Paper Boat), cărora li s-au alăturat Robert Lupu, Aurelian Agache şi Daniel Grigori, toţi boboci ai Facultăţii. Ambarcaţiunea a fost asamblată într-o sală în clădirea Bazinului de carene din Campusul Ştiinţei. La colectarea materialelor reciclabile au contribuit toţi studenţii din anul I, care au strâns nici mai mult, nici mai puţin de 1500 de pet-uri, jumătate fiind folosite la execuţia bărcii. Lansarea la apă s-a făcut pe lacul Brateş, în prezenţa tuturor bobocilor, cei mai temerari probând, personal, calităţile de plutire.
„Pe lângă partea de ecologizare, acţiunea le-a permis studenţilor să înveţe să planifice temeinic activităţile, să soluţioneze problemele ivite pe parcurs, să îşi asume fiecare decizie şi să muncească până la realizarea produsului final. Fiind abia în anul I, neavând cunoştinţe despre proiectarea formelor navei, despre calcule de carene şi de stabilitate, tehnologii de asamblare şi/sau execuţie, tinerii au fost nevoiţi să se documenteze la fiecare pas. În cele cinci săptămâni, ei au experimentat proiectarea formelor carenei, au înţeles importanţa planului de forme şi a diagramelor de carene, au efectuat calcule privind flotabilitatea, bordul liber, pescajul la plină încărcare. Practic, au dat dovada de curiozitate, perseverenţă, curaj, aşa că suntem mândri de ei şi îi felicităm”, a declarat şef lucrări Alina Modiga, tutorele studenţilor de anul I de la Facultatea de Arhitectură Navală şi iniţiatorul proiectului.
„Competiţia ar putea deveni o tradiţie la Facultatea noastră, pe viitor antrenând şi liceenii pasionaţi de arhitectura navală. Suntem la prima ediţie a acestui concurs, barca o vom păstra în curtea bazinului, ba chiar ne gândim la un sistem de propulsie, cu rame sau cu vele. Vom încerca, de la o generaţie la alta, să ridicăm ştacheta şi să creştem cerinţele concursului. Construcţia unei ambarcaţiuni reprezintă un bun prilej de a învăţa lucruri noi, de a proba şi consolida noţiuni teoretice, de a lucra în echipă”, a explicat conf. dr. ing. Gabriel Popescu, Decanul Facultăţii de Arhitectură Navală.

Un miliard de euro ar urma să fie investiţi de guvern într-un program ce va fi propus de Ministerul Educaţiei, “Masă sănătoasă în şcoli”, program ce ar urma să se desfăşoare în perioada 2022-2027, a anunţat, luni, ministrul Sorin Cîmpeanu, care a anunţat că a luat “decizia de a propune” o astfel de măsură.
Potrivit acestuia, programul va fi gestionat împreună cu Ministerul Agriculturii. Programul ar urma să “cupleze surse de la bugetul naţional şi fonduri externe, nerambursabile şi rambursabile”. Scopul măsurii este acela de reducere a abandonului şcolar, care vor fi luate în considerare de către Ministerul Educaţiei când acesta va stabili criteriile de desfăşurare. Pentru Programul Naţional integrat „Masă sănătoasă în şcoli 2022-2027” se constituie un grup de lucru la nivelul guvernului (Ministerul Educaţiei, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene). Se doreşte ca masa să fie asigurată folosind produse agroalimentare româneşti în colaborare cu Ministerul Agriculturii (inclusiv batoane nutritive BIO).

În perioada 26-28 mai 2022, Consorţiul Universitaria s-a întâlnit în formula sa extinsă la Bucureşti, Universitatea din Bucureşti fiind gazda reprezentanţilor celor nouă instituţii de învăţământ superior din România.
În contextul elaborării noii legi a educaţiei, precum şi al nevoii realizării unui cadru legislativ modern, care să răspundă atât provocărilor cu care se confruntă sistemul naţional de educaţie, cât şi tendinţelor europene şi globale, Consorţiul Universitaria face apel la dialog şi la cooptarea experţilor săi în definirea noului cadru legislativ. Reprezentanţii Consorţiului Universitaria consideră că experienţa şi expertiza specialiştilor din cele nouă universităţi partenere sunt cruciale pentru a identifica cele mai bune soluţii pentru învăţământul românesc, atât universitar, cât şi preuniversitar.
Necesitatea implicarii Consorţiului Universitaria în definirea noului cadru legislativ a fost discutata cu Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, în cadrul întâlnirii care a avut loc în data de 26 mai 2022. Printre temele abordate în cadrul discuţiilor s-au numărat şi sprijinirea diversificării misiunilor universităţilor româneşti, pentru a răspunde nevoilor societăţii şi pentru stimularea excelenţei academice, precum şi necesitatea stimulării internaţionalizării învăţământului superior, prin prisma sprijinului acordat universităţilor angrenate în proiecte europene şi cu caracter internaţional. Reprezentanţii Consorţiului Universitaria au subliniat şi necesitatea identificării variantelor de consolidare a cooperării între universităţile româneşti şi instituţiile de cercetare-dezvoltare-inovare din ţară şi din afara graniţelor.
La finalul întâlnirii de la Palatul Cotroceni, participanţii au agreat ca Rezoluţia Consorţiului Universitaria, adoptată în cadrul reuniunii care s-a desfăşurat la Universitatea din Bucureşti în perioada 26-29 mai 2022, să fie transmisă către Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis.
Consorţiul Universitaria intenţionează să organizeze în perioada imediat următoare întâlniri similare cu Ministrul Educaţiei, Ministrul Cercetării şi reprezentanţi ai Comisiilor de Educaţie din Parlamentul României.