Primăria municipiului Arad a desemnat câștigătorul licitației pentru proiectare, asistență tehnică și execuția lucrărilor pentru realizarea obiectivului de investiții „Sursă de producere energie termică și electrică prin cogenerare de înaltă eficiență la CET Hidrocarburi SA”, Aradul fiind primul municipiu din țară care finalizează procedura de achiziție pe această axă de finanțare.

Este vorba despre Asocierea ELSACO ELECTRONIC S.R.L-LIDER ASOCIERE cu ELSACO ENGINEERING S.R.L.- ASOCIAT 1 și VESTRA INDUSTRY S.R.L. – ASOCIAT 2. Oferta depusă de asociere este în valoare de 397.311.113,03 lei (fără TVA).

Experiența similară a fost demonstrată de ofertantul câștigător prin proiecte similare implementate în Oradea și Botoșani.

“Mă bucur că suntem primul municipiu din România care încheiem procedura de licitație și semnăm contractul cu firma care va asigura serviciile de proiectare și va executa lucrările propuse în cadrul acestui proiect extrem de important pentru noi. Este cea mai mare investiție în Municipiul Arad din ultimii 34 de ani! Ducem o bătălie contra cronometru, fiind vorba despre fonduri PNRR, pentru a finaliza investiția până în anul 2026, conform prevederilor contractuale. În cazul în care vor fi unii contestatari <<de serviciu>> care nu vor urmări decât să ne întârzie, îi vom da în judecată și vom cere despăgubiri, așa cum am procedat și în alte situații.”, a declarat primarul municipiului Arad, Călin Bibarț.

Vă reamintim faptul că retehnologizarea CET H se va realiza cu ajutorul unei finanțări din fonduri europene, prin Planul Național de Redresare și Reziliență– Componenta 6 Energie.

Vorbim despre prima investiție majoră în dotarea CET H cu echipamente și instalații noi, din ultimele trei decenii. În doi ani de zile, Municipiul Arad va putea dispune de o nouă sursă de producere a energiei termice și electrice.

Prin implementarea acestui proiect se intră într-o nouă etapă de modernizare a sistemului de alimentare centralizată cu energie termică din municipiul Arad, în care se urmărește reducerea consumului de combustibil primar cu peste 30% prin producerea energiei electrice și termice în cogenerare de înaltă eficiență și în egală măsură reducerea emisiilor de CO2 (dioxid de carbon)

în atmosferă tot cu peste 30 de procente. Nu în ultimul rând se estimează că în urma realizării acestei investiții, prețul de producție al gigacaloriei ar putea scădea cu cel puțin 50%.

Termenul de implementare al proiectului „Sursă de producere energie termică și electrică prin cogenerare de înaltă eficiență” este 28 februarie 2026.

Contribuabilii care solicită Direcției Venituri din cadrul Primăriei Municipiului Alba Iulia eliberarea unui certificat de atestare fiscală care cuprinde bunuri înscrise în cartea funciară, nu mai trebuie să prezinte extras de carte funciară dacă indică, în cererea de eliberare a certificatului respectiv, numărul de carte funciară și numărul topografic/numărul cadastral al bunurilor (clădiri și terenuri) situate pe raza municipiului Alba Iulia pe care le dețin în proprietate. În situația în care s-a realizat conversia cărții funciare în format electronic, contribuabilii trebuie să indice numărul cărții funciare și numărul topografic/numărul cadastral rezultate în urma conversiei și a ultimei operațiuni înscrise în cartea funciară.

În mod excepțional, în situația în care nu s-a realizat conversia cărții funciare în format electronic, contribuabilii trebuie să prezinte un extras al cărții funciare pe suport de hârtie.

Mai mult decât atât, adeverințele de confirmare de adresă, de zonificare fiscală și adeverințele de confirmare pentru terenuri intravilane sau extravilane se vor realiza intern și nu vor mai fi solicitate cetățenilor. Funcționarii care intră în contact direct cu cetățeanul vor prelua cererea unică și vor asigura suport. Cererile însoțite de numărul de Extras de Carte Funciară cu geometrie, nu necesită o analiză complexă iar adeverința unică va fi emisă într-un interval de maximum 30 minute. Pentru documentele care necesită o analiză complexă, se va emite adeverința unică în ziua lucrătoare următoare, în intervalul orar stabilit eliberărilor de documente.

Aceste măsuri vin în întâmpinarea nevoii de a simplifica procedurile și de a ușura accesul cetățenilor la serviciile publice puse la dispoziție de Primăria Municipiului Alba Iulia.

Ministrul Investițiilor Europene, Adrian Câciu, susține că România a încasat 95% din suma totală alocată în cadrul Politicii de Coeziune. România a primit 22,846 miliarde euro.

„România a încasat, până la acest moment, 22,846 miliarde euro din alocarea finală de 24,071 mld. euro primită în cadrul Politicii de Coeziune din exercițiul financiar 2014-2020, ajungând astfel la un grad de absorbție de 95% din alocarea finală”, a anunțat ministrul pe Facebook.

Totodată, în analiza Comisiei Europene se află cereri de rambursare cheltuieli de încă 879,1 milioane euro reprezentând declarații de cheltuieli transmise în lunile ianuarie și februarie 2024, a precizat Câciu.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunță că lucrările pe primele două loturi ale Autostrăzii Ploiești- Buzău avansează într-un ritm bun. Este vorba despre un sector care are peste 63 de kilometri.

„Lucrările pe primele două loturi ale Autostrăzii Ploiești- Buzău (63,25 km) avansează într-un ritm bun! Chiar dacă suntem în perioada de iarnă, constructorii au reluat lucrările. Astfel, pe primul Lot (Dumbrava- Mizil), cu o lungime de 21 km, asocierea româno-italiană a ajuns la un stadiu fizic de 43%. Valoarea acestui contract este de 1,46 miliarde de lei (fără TVA). Pe Lotul 2 (Mizil- Pietroasele), construit de o asociere româno-bulgară, lucrările au un stadiu fizic de aproximativ 42%. Construcția acestui lot, cu o lungime de 28,35 km, costă 1,24 miliarde de lei (fără TVA)”, a anunțat Sorin Grindeanu pe Facebook.

Ministrul avertizează că „ritmul trebuie să crească însă pe măsură ce vremea se va îmbunătăți, având în vedere că ambele loturi (cu o lungime însumată de 49,35 km) au termen de finalizare anul acesta”.
Pe Lotul 3 (Pietroasele - Municipiul Buzău), cu o lungime de 13,9 km, lucrările urmează să înceapă pe data de 1 martie. Asocierea de constructori turci are la dispoziție 20 de luni și 1,09 miliarde de lei (fără TVA) pentru finalizarea lucrărilor, a adăugat Grindeanu.

Construcția tronsoanelor din A7 (Autostrada Moldovei), între Ploiești și Pașcani, este finanțată prin PNRR, motiv pentru care lucrările trebuie finalizate cel mai târziu în 2026.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat că Guvernul pe care îl conduce susține industria românească atât prin direcționarea de fonduri publice, cât și prin soluții legislative
Stabilitatea politică, economică, legislativă, dialogul deschis și constant între Guvern și mediul de afaceri sunt în măsură să crească încrederea investitorilor în economia românească, a subliniat premierul

Marcel Ciolacu la întâlnirea cu reprezentanții Confederației Patronale Concordia, care a avut loc la Palatul Victoria.

”Industria românească se dezvoltă în majoritatea sectoarelor de activitate. O arată atât cifrele, cât și proiectele de succes pe care le văd în deplasările pe care le fac în țară sau despre care sunt informat la întâlnirile cu mediul de afaceri. La nivelul Guvernului acordăm susținere industriei românești atât prin direcționarea de fonduri publice, cât și prin soluții legislative”, a afirmat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

Potrivit Guvernului „reprezentanții Confederației Patronale Concordia au apreciat investițiile publice fără precedent direcționate pentru finanțarea proiectelor de infrastructură care se derulează în România și au punctat faptul că, alături de dezvoltarea proiectelor rutiere, este nevoie de un accent mai puternic asupra celor din sectorul feroviar”.

În consultările cu reprezentanții Concordia au fost abordate și teme legate de fiscalitate și combaterea evaziunii fiscale prin introducerea instrumentelor digitale. Reprezentanții Guvernului au arătat disponibilitatea de a face ajustările necesare în aplicarea acestor instrumente digitale, în funcție de rezultatele obținute în primele luni de aplicare și de propunerile venite din partea mediului de afaceri.
O altă temă importantă de discuție a avut în vedere promovarea produselor românești pe piețele internaționale prin pârghiile pe care Guvernul le are la dispoziție.

Stabilizarea prețurilor la unele categorii de produse a fost un alt subiect în dialogul reprezentanților Guvernului cu cei ai patronatelor. În acest context, premierul Marcel Ciolacu a arătat „deschiderea Guvernului spre consultarea mediului de afaceri pentru stabilirea unui acord de voluntariat care să aibă în vedere stabilitatea prețurilor la unele produse alimentare.

Dialogul cu reprezentanții Confederației Patronale Concordia va continua cu o succesiune periodică.

Din partea Guvernului, alături de premierul Marcel Ciolacu, au mai participat la discuții vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Oprea, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Bogdan Ivan, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Ghigiu, secretarul de stat în ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Cristian Vasilcoiu, reprezentanții Cancelariei Prim-Ministrului Florin Spătaru, consilier de stat, și Mihai Constantin, secretar de stat.
Delegația Confederației Patronale Concordia a fost condusă de președintele organizației, Dan Șucu, și de directorul executiv, Radu Burnete.

Buget record în 2024 la Consiliul Județean Galați, în valoare de 1.523.184.000 de lei (306 milioane euro), cu 50% mai mult față de 2023. În 2024, cea mai mare creștere este la capitolul investiții, acolo unde Consiliul Județean a alocat 1.250.228.000 de lei, cu peste 500 de milioane de lei mai mult față de 2023, ceea ce înseamnă o creștere de 60% pentru dezvoltarea județului.

“Anul acesta, Consiliul Județean are cel mai mare buget din istoria Galațiului, de peste 1,5 miliarde de lei. Cel mai important lucru este că 82% din acest buget înseamnă investiții pentru Galați, adică peste 1,2 miliarde de lei, principala sursă de finanțare fiind fondurile europene atrase de către echipa Consiliului Județean Galați. Astfel, în 2024, Consiliul Județean are unul dintre cele mai mari bugete de  investiții din țară. Practic, față de momentul în care am preluat primul mandat, în 2016, bugetul de investiții este de 100 de ori mai mare. Aceste investiții înseamnă și crearea de noi locuri de muncă”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

În 2024, bugetul general al judeţului Galaţi este configurat astfel: 82% pentru dezvoltare şi 18% pentru funcţionare. De asemenea, 60% din bugetul de investiții, adică aproape 750 de milioane de lei, înseamnă fonduri europene.   

“Cele mai mari sume, adică aproape un milliard de lei, vor fi investite în infrastructura rutieră și sănătate. Avem investiții de modernizare a peste 200 de kilometri de drum, de dotare a spitalelor cu aparatură medicală nouă și de construire a unui nou spital la Tecuci”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Pe lângă continuarea proiectelor aflate deja în implementare, anul acesta, în buget sunt prevăzute sume pentru achiziționarea unui sistem de proiecție unic în Europa pentru Planetariul de la Complexul Muzeal de Științele Naturii, modernizarea Spitalului de la Ivești, amenajarea a 25 de kilometri de piste de biciclete între Lacul Vânători, Pădurea Gârboavele și localitatea Smârdan, construirea unui bob suspendat în Parcul de Aventură din Pădurea Gârboavele, achiziționarea de microbuze școlare pentru unitățile de învățământ din mediul rural, amenajarea unui cimitir pentru animalele de companie și construirea unei săli de sport pentru Școala Specială “Constantin Păunescu” din Tecuci.

Ministrul Adrian-Ioan Veștea a participat la Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România (ACoR), în cadrul căreia au fost discutate o serie de solicitări și probleme cu care se confruntă autoritățile publice locale în implementarea legislației existente și în derularea unor proiecte.

Cu această ocazie, ministrul dezvoltării a apreciat activitatea structurilor asociative ale administrației publice și implicarea acestora în procesul de implementare a unor politici publice fundamentate și aplicate, conectate la realitățile comunităților locale din România.

”Asociația Comunelor din România reprezintă un reper pentru autoritățile administrației publice centrale, deoarece reușește să identifice și să aducă în atenția Guvernului cele mai stringente probleme cu care se confruntă comunitățile locale în furnizarea serviciilor publice către cetățeni, dar și să propună soluții fundamentate pentru remedierea acestora”, a menționat ministrul Veștea.

Totodată, au fost prezentate oportunitățile de finanțare a proiectelor de dezvoltare locală, prin intermediul programelor pe care le coordonează Ministerul Dezvoltării și care contribuie la modernizarea satului românesc, precum Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny”, Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social (PNCIPS) sau Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

”Prin cele două etape ale PNDL, 9.542 de obiective, în valoare totală de 33,4 miliarde de lei, au beneficiari din mediul rural, iar prin Programul ”Anghel Saligny”, dintre cele 2.944 de contracte semnate, 82% vizează obiective care se implementează în mediul rural (2.426 de contracte), în valoare de peste 24 miliarde de lei”, a precizat ministrul.

De asemenea, prin PNRR au fost semnate aproape 4.000 de contracte cu beneficiari din mediul rural, în valoare de peste 1 miliard de euro, pentru valul renovării, fondul local și construcția de creșe.

Nu în ultimul rând, Ministerul Dezvoltării, prin Compania Naţională de Investiţii (CNI), implementează o serie de proiecte, din diverse domenii, menite să sprijine dezvoltarea comunităților rurale, pentru revitalizarea culturii în mediul rural, prin reabilitarea sau construirea de așezăminte culturale, reabilitarea lăcașurilor de cult (element central al comunităților rurale), reabilitări de sectoare de drum afectate de calamități naturale sau construirea de centre sociale ori săli de sport pentru elevii din aceste comunități. Astfel, dintre cele 1.109 contracte aflate în derulare la CNI, peste 740 sunt implementate în mediul rural, valoarea acestora ridicându-se la suma de 5,78 miliarde de lei.

”Vom continua să investim în infrastructura locală și să identificăm noi surse de finanțare întrucât avem nevoie de politici unitare și coerente pentru dezvoltarea comunităților”, a concluzionat ministrul Adrian-Ioan Veștea.

Au fost finalizate lucrările de înlocuire a suprafeței de joc din Sala Polivalentă, ca rezultat al unei investiții realizate de Primăria Municipiului Craiova. Noul parchet instalat este de același tip pe care se va juca la Olimpiada de la Paris, din 2024. Vechiul parchet este cel montat în 2012, atunci când Sala Polivalentă a fost inaugurată. De-a lungul timpului, suprafața de joc a fost doar vopsită, iar intenția noastră este aceea de a o refolosi pentru viitoarele piese de mobilier urban.

Aceasta reprezintă o nouă investiție în Sala Polivalentă, după ce, la sfârșitul anului trecut, a fost achiziționat un sistem perimetral cu LED-uri de înaltă calitate, care îndeplinește cerințele pentru organizarea marilor competiții internaționale.

A fost dat Ordinul de începere pentru reabilitarea și modernizarea Casei Tineretului din Târgu Jiu. Contractul prevede atât serviciile de proiectare cât și lucrările de execuție ale obiectivului de investiții.

Este vorba despre Ordinul de începere a serviciilor de proiectare pentru obiectivul de investiții „Reabilitare și modernizare imobil situat în municipiul Târgu Jiu, str. Nicolae Titulescu, nr. 8, județul Gorj”.

Această etapă marchează începutul unui proiect ambițios, menit să revitalizeze și să modernizeze Casa Tineretului din Târgu Jiu, un spațiu emblematic destinat susținerii și promovării activităților culturale și sociale pentru tineretul din regiune.

După constituirea garanției de bună execuție și semnarea procesului verbal de predare-primire a amplasamentului, liber de orice sarcini, lucrările de proiectare au fost oficial demarate la data de 07.02.2024.

În concordanță cu prevederile contractuale, durata estimată pentru etapa de proiectare este de trei luni, urmând ca documentația tehnico-economică completă, verificată și avizată conform reglementărilor în vigoare, să fie predată atât în format tipărit, cât și electronic.

În cadrul acestui Contract sunt prevăzute atât serviciile de proiectare cât și lucrările de execuție.

Ministerul Dezvoltării anunță că au fost depuse primele proiecte în cadrul Interreg NEXT România-Republica Moldova.

Este vorba despre 277 de proiecte, care vizează domeniile educației, sănătății, turismului, precum și investiții în combaterea efectelor schimbărilor climatice, biodiversitate, buna guvernanță și managementul frontierei. Valoarea nerambursabilă a proiectelor depuse este de 211 milioane de euro.

„Lansat în luna august 2023, apelul pentru proiecte standard (care includ o componentă de investiții de minimum 60% din bugetul proiectului) are o alocare de 40 milioane euro și va finanța investiții în prevenirea și combaterea dezastrelor naturale, educație, sănătate, turism și managementul frontierei. În cadrul acestui apel au fost depuse 167 de proiecte, cu o valoare nerambursabilă de 176 de milioane de euro”, a explicat Ministerul Dezvoltării.

Apelul de proiecte cu valoare mică a fost lansat în luna septembrie 2023, având un buget de 19,4 milioane euro pentru a finanța activități de prevenire și combatere a schimbărilor climatice, protejarea biodiversității, educație, sănătate și bună guvernanță. Cele 110 proiecte depuse totalizează 35 de milioane de euro, fonduri nerambursabile.

„Proiectele au fost depuse de autorități publice care activează în domeniile enunțate mai sus, ONG-uri sau asociații profesionale. Fiecare proiect trebuie să aibă cel puțin câte un partener din fiecare stat participant, fiind permisă participarea a maximum 4 parteneri într-un proiect. În perioada următoare, proiectele vor fi supuse procedurii de selecție și evaluare, urmând a fi contractate proiectele care răspund cel mai bine cerințelor Ghidului solicitantului și care contribuie, în mod real, la dezvoltarea comunităților din zona de graniță”, a transmis Ministerul Dezvoltării.