- Sunteți aici:
-
Acasă
- Comunicate
Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a explicat că decizia definitivă privind executarea mandatului european de arestare în cazul Cherecheș se ia în termen de 60 de zile, dar se poate prelungi cu încă 30 de zile. Gorghiu a mai spus că va oferi părții germane orice detalii vor fi solicitate astfel încât procedura de extrădare să se încheie rapid.
Ministrul Justiţiei a comentat procedurile privind extrădarea primarului Cătălin Cherecheş în cadrul unei conferințe de presă.
„Pentru Ministerul Justiţiei, fugarii sunt la fel de importanţi indiferent de numele pe care îl are persoana respectivă care a decis să fugă de justiţia din România. Sunt o prioritate în acelaşi timp pentru statul român şi cred că în foarte multe cazuri am reuşit să demonstrăm că ne facem treaba cum trebuie”, a declarat Gorghiu.
Ministrul român a mai spus că evoluția mandatului European de arestare nu are legătură cu decizia justiţiei din România.
„În 24 noiembrie s-a emis acest mandat european de arestare de către Tribunalul Cluj, a fost transmis Parchetului de la Munchen, care a confirmat primirea, o instanţă a primit acest mandat european de arestare şi urmează să fie stabilit termenul pentru a putea să se discute acest mandat. Decizia cadru a Consiliului prevede cele două scenarii de lucru, primul în care persoana care a fugit din ţară, persoana condamnată, acceptă să se predea în România să-şi dea consimţământul, ceea ce nu este cazul în ceea ce îl priveşte pe fugarul
Cherecheş şi ipostaza a doua prevăzută tot de Articolul 17 din Decizia Cadru,care spune că în celelalte cazuri, când persoana nu consimte să se predea, decizia definitivă privind executarea mandatului european de arestare se ia în termen de 60 de zile de la data arestării persoanei respective. Abia a început să curgă acest termen prin arestarea domnului Cherecheş pe teritoriul Germaniei”, a subliniat Gorghiu, afirmând că în cazuri excepţionale (..) termenele se pot prelungi cu încă 30 de zile”, a precizat Gorghiu.
Primarul din Baia Mare Cătălin Cherecheş a fugit din România fiind condamnat la închisoare. El a fost prins în Germania.
Ministerul Cercetării anunţă că 68 de elevi de liceu cu rezultate foarte bune la olimpiade sau cu performanţe la învăţătură vor beneficia de burse pentru cercetare-dezvoltare şi inovare. Bugetul programului este de peste 3,7 milioane de lei.
Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (MCID) anunţă semnarea contractelor de finanţare cu nouă universităţi din întreaga ţară ai căror studenţi au înregistrat performanţe deosebite la învăţătură şi rezultate solide la olimpiadele naţionale şi internaţionale. În total, 68 de tineri care aleg să îşi continue studiile universitare în România vor beneficia de finanţări.
„Investim în viitor: după 6 ani, am reuşit să deblocăm finanţarea pentru Programul «Grantul pentru tineri cercetători Regele Carol I». 68 de elevi de liceu geniali vor primi burse de la 1.000 la 6.000 de euro anual, pentru rezultatele lor fantastice la olimpiade, pentru a continua să studieze în ţară şi pentru a duce România la următorul nivel, prin cercetare şi inovare”, a afirmat ministrul Bogdan Ivan.
Pentru laureaţii la olimpiade internaţionale, se acordă 6.000 de euro pe an pentru medalia de aur/ premiul I; 5.500 de euro pe an pentru medalie de argint/premiul II; 4.000 de euro pe an pentru medalie de bronz/premiul III; 3.500 de euro pentru menţiune. Pentru laureaţii la olimpiade naţionale se acordă 4.000 de euro pe an pentru medalie de aur/premiul I; 3.500 de euro pe an pentru medalie de argint/premiul II; 3.000 de euro pe an pentru medalie de bronz/premiul III; 2.500 de euro pentru menţiune.
Se mai acordă sprijin pentru participarea la evenimente ştiinţifice internaţionale şi/sau pentru protecţia drepturilor de proprietate intelectuală - 1.000 de euro/an pentru fiecare participant la grant; pentru o echipă formată din cel puţin doi studenţi, din care minim unul olimpic, proveniţi din una sau mai multe universităţi, pentru materiale, subansamble şi subcontractări pentru realizarea unor demonstratoare tehnologice sau promovarea unor idei realizate în echipă, cu care aceasta se prezintă şi se clasifică la concursuri internaţionale de prestigiu - 3.500 de euro/an/echipă.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunță că instituțiile din România au depus în doar opt ore, 700 de proiecte privind energia verde în valoare de 1,8 miliarde de lei. Este vorba despre proiecte finanțate prin Fondul pentru Modernizare, Programul-Cheie 1 – Surse regenerabile de energie și stocare a energiei.
Toate proiectele depuse în prima zi ocupă 70% din valoarea bugetului alocat.
„Am promis investiții și asta livrăm în fiecare zi. Prin acest apel am pus la bătaie un buget de 500 de milioane de euro din Fondul pentru Modernizare pentru a susține, în premieră, autoritățile publice locale care doresc să-și acopere parte din consumul de energie electrică prin instalarea de sisteme de producție a energiei din surse regenerabile. Nivelul de interes pentru apelul lansat astăzi dimineață arată că și instituțiile publice de nivel local au înțeles importanța energiei verzi. Mă bucur că am reușit să găsim forme de finanțare pentru o tranziție energetică sigură pentru România. Faptul că încă din prima zi au fost depuse proiecte care ating 70% din bugetul proiectului demonstrează necesitatea acestor finanțări. Acest sprijin financiar oferit de Ministerul Energiei va reduce cheltuielile publice la nivelul unităților administrativ-teritoriale, iar cetățenii vor avea acces la servicii publice mai bune și mai ieftine”, a declarat ministrul Sebastian Burduja.
Solicitanții eligibili în cadrul acestui apel sunt unitățile administrativ teritoriale, sub-diviziuni ale unităților administrativ teritoriale, unitățile și subunitățile din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională, instituții publice, astfel cum sunt definite de Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare la art. 2 pct. 30, (inclusiv entitățile publice subordonate sau aflate sub autoritatea/în coordonarea acestora exclusiv Regiile autonome și societățile cu capital de stat), cultele recunoscute oficial în România, și unitățile locale ale acestora, definite potrivit prevederilor Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, republicată, instituţiile de învăţământ superior de stat, institutele naționale, institutele, centrele și stațiunile de cercetare dezvoltare de drept public, astfel cum sunt acestea prevăzute în O.G. nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, cu modificările și completările ulterioare, Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară constituite conform prevederilor O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ.
Pot fi eligibile și parteneriatele realizate între entitățile de mai sus, în baza acordului de parteneriat întocmit conform Anexei 6 la prezentul ghid, încheiat anterior depunerii cererii de finanțate ce se va depune odată cu cererea de finanțare.
Sprijinul financiar sub formă de grant, în cadrul apelului de proiecte, are la bază principiul „primul venit, primul evaluat evaluat și contractat, cu respectarea condițiilor din ghid” și este acordat pentru investiţii destinate producţiei de energie electrică din surse regenerabile de energie eoliană, solară sau hidro, contribuind la atingerea obiectivelor asumate de România în cadrul Planului Național Integrat Energie Schimbări Climatice, la obiectivele Pactului verde european ca strategie de creștere sustenabilă a Europei și de combatere a schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de punere în aplicare a Acordului de la Paris și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, Programul-cheie 1: Surse regenerabile de energie și stocarea energiei și în cadrul PNIESC.
Cererile de finanțare împreună cu toate anexele solicitate prin ghid se pot depune prin platforma electronică dedicată FM, MySMIS 2021 ce poate fi accesată la adresa https://mysmis2021.gov.ro/.
Datele privitoare la aplicațiile primite și progresele realizate în evaluarea și contactarea lor vor fi anunțate pe site pentru asigurarea unui proces transparent și obiectiv.
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, vrea o regândire a finanţării spitalelor din România, a serviciilor medicale, care să reflecte realitatea.
”Este clar că trebuie o regândire a finanţării spitalelor din România, a serviciilor medicale, care să reflecte realitatea şi după ce vom depăşi şi sunt sigur că vom depăşi acest final de an, fără probleme majore, să găsim o soluţie de finanţare a spitalelor, a serviciilor medicale, proporţional cu costurile reale care există în acest moment. Mai mult, ne propunem să dezvoltăm şi această strategie de balansare a serviciilor medicale, din zona spitalizării continue în zona ambulatorie, care acum permite investigaţii, diagonostic şi tratament de precizie, iar oamenii nu mai au nevoie să stea prin spitale”, a declarat ministrul Rafila.
Eurodeputatul PSD Victor Negrescu susține că România trebuie să fie foarte fermă în a-şi susţine cauza la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) şi să se asigure că Austria rămâne izolată în ceea ce înseamnă opoziţia sa la extinderea spațiului Schengen.
„Trebuie să ne asigurăm că, de îndată ce Olanda îşi va ridica veto-ul, nu există alte state care să se opună aderării României şi Bulgariei la zona de liberă circulaţie. Aici trebuie să fim foarte prudenţi şi foarte atenţi la mesajele care vin din partea statelor membre, pentru că aceasta reprezintă condiţia pentru un vot pozitiv. Dacă vor apărea alte state, atunci aderarea la zona de liberă circulaţie devine aproape imposibilă”, a declarat Negrescu.
În ceea ce priveşte ridicarea veto-ului Olandei faţă de Bulgaria, Negrescu a precizat că ar trebui să existe o poziţie clară în următoarele două săptămâni.
„Parlamentul olandez urmează să înceapă activitatea săptămâna aceasta. Vor exista mai multe reuniuni. Primele reuniuni ale comisiilor vor avea loc chiar vineri, în data de 7 decembrie, şi avem o perspectivă. Mai exact, dacă în următoarele 2 săptămâni parlamentul olandez va adopta o decizie favorabilă Bulgariei şi României, atunci avem şansa de a avea un vot pozitiv în Consiliul UE până la finalul anului. Putem să vorbim de un termen probabil, undeva spre 14 decembrie, pentru a avea acest mesaj pozitiv din partea parlamentului olandez, în aşa fel încât să ne înscriem în calendarul formatelor de consiliu ale UE”, a adăugat Victor Negrescu.
Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit, în Statele Unite ale Americii, cu conducerea Google, cu care a discutat despre „oportunitatea unor investiții majore în centre de date și servicii de cloud pentru infrastructura informatică a statului român”.
„M-am întâlnit astăzi cu conducerea marii companii tehnologice Google și am discutat despre oportunitatea unor investiții majore în centre de date și servicii de cloud pentru infrastructura informatică a statului român. Avem la dispoziție miliarde de euro din fonduri europene pentru creșterea accesului la servicii publice de calitate prin digitalizarea sistemului informatic guvernamental. Avem însă nevoie și de parteneri de anvergura Google pentru a construi un sistem modern și eficient, astfel încât românii să nu mai fie puși pe drumuri la zeci de instituții, astfel încât să putem reduce evaziunea fiscala și să putem crește colectarea la buget”, a scris Marcel Ciolacu, pe Facebook.
Potrivit premierului, reprezentanții Google au spus că România are o resursă umană uriașă în domeniul IT, specialiștii noștri fiind printre cei mai bine cotați pe plan mondial.
„Sunt convins că, folosind talentul lor și expertiza de top a Google, vom reuși să demarăm cele mai ambițioase proiecte în zona noilor tehnologii. Mai mult, vom da astfel un semnal clar și altor mari companii din IT care vor să se extindă în Europa de Est că aici, în România, găsesc oportunități excelente de dezvoltare a afacerilor!”, a transmis Ciolacu.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a declarat că instituirea epidemiei de rujeolă în România face posibilă accelerarea campaniei de vaccinare. Îi îndemn pe părinţi să se prezinte cu copiii la vaccinare, a spus demnitarul.
Alexandru Rafila a arătat că este vorba despre o problemă de sănătate publică.
„Este o situaţie cu care de-a lungul timpului ne-am mai întâlnit şi această declarare a epidemiei face posibilă accelerarea campaniei de vaccinare, inclusiv vaccinarea la o vârstă mai mică, la 9-11 luni, a copiilor. În mod evident, transmiterea susţinută în comunitate a infecţiei cu virusul rujeolic este cauzată de acumularea unei mase receptive de copii care nu au fost vaccinaţi, acoperirea vaccinală este redusă, 78% pentru prima doză, 62% pentru doza a doua. Iar acest lucru, cazurile de rujeolă care se înmulţesc, ne pune sigur probleme legate de sănătatea publică”, a declarat ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila.
Ministrul le-a cerut părinților să-i aducă pe copiii la vaccinare.
„Rujeola este o boală a copilăriei, dar ea produce o mortalitate care variază între 1 şi 3 la mie. Nu putem să nu luăm o măsură de sănătate publică şi să informăm populaţia, să încurajăm părinţii să se prezinte cu copiii la vaccinare, mai ales cei care nu au făcut-o, care sunt eligibili pentru vaccinare, fie că discutăm despre copii cu vârsta de un an, fie că discutăm de copii cu vârstă şcolară, completarea schemei de vaccinare este normală şi protejează copilul împotriva aceste îmbolnăviri”, a mai spus Alexandru Rafila.
În România sunt aproape 2.000 de cazuri de rujeolă în 29 de judeţe.
Ministerul Sănătății anunță că a alocat 640 de milioane de lei din PNRR, pentru construirea și dotarea secțiilor de pneumologie și boli infecțioase în clădiri noi, la Spitalul Municipal din Oradea.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a semnat contractul de finanțare pentru construcția noilor secții de pneumologie și boli infecțioase la Spitalul Municipal din Oradea. Noua construcție va avea 229 de paturi de spitalizare continuă pentru secțiile de boli infecțioase, pneumologie și ATI. De asemenea, noul corp de clădire va avea 20 de paturi de spitalizare de zi.
„Sprijinul constant al domnului senator Florian Bodog și a altor parlamentari pentru dezvoltarea serviciilor medicale în județ și pentru parteneriatul dintre Ministerul Sănătății și autoritățile locale din Bihor este un exemplu de colaborare în interesul pacienților din acest județ”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.
Investiția totală se ridică la 640 de milioane de lei și va fi asigurată de Ministerul Sănătății prin PNRR.
Ministrul român de Externe, Luminița Odobescu, a anunțat că Belgia a reconfirmat sprijinul pentru aderarea României la Spațiul Schengen.
Mesajul a fost transmis în urma unei declarații interpretabile a unui oficial belgian.
„Vă mulțumim pentru sprijinul constant al Belgiei pentru aderarea noastră la Schengen”, scrie în mesajul publicat pe X de Luminița Odobescu, care face referire la o declarație de clarificare a poziției transmisă de Nicole de Moor.
„Poziția Belgiei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen nu s-a schimbat. Ambele țări sunt parteneri esențiali pentru noi în abordarea provocărilor viitoare din UE”, a transmis oficialul belgian, tot pe platforma X.
Premierul român Marcel Ciolacu anunță că Lockheed Martin ar putea să investească în România. Am încurajat compania să-și extindă operațiunile în România , susține Ciolacu.
Premierul Marcel Ciolacu le-a spus americanilor că România are potențialul de a fi un hub cheie pentru investiții americane.
„România are potențialul de a fi un hub cheie pentru investiții americane și un pivot pentru securitatea flancului estic al lui NATO, al Mării Negre, al Balcanilor de Vest, al Ucrainei și nu numai. Pe măsură ce perspectivele noastre economice cresc constant, am încurajat Lockheed Martin să-și extindă operațiunile în România”, a scris premierul Marcel Ciolacu pe X.
Lockheed Martin se va ocupa în România de organizarea unui centru de pregătire, împreună cu companiile europene și americane din domeniu. Gigantul american va veni în România cu instructori și piloți.
Lockheed Martin va înființa un centru de pregătire în România, care va fi primul de acest fel în Europa. Centrul va fi amplasat la Baza 86 Aeriană Locotenent-aviator Gheorghe Mociorniță de la Borcea, județul Călărași, și se va axa exclusiv pentru pregătirea piloților de F-16.
Citeşte mai mult ...
Judecătoarea Denisa Angelica Stănișor a fost aleasă în funcția de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii. În cadrul procedurii, procuroarea Emilia Ion a fost aleasă pentru poziția de vicepreședinte. Mandatele vor fi de un an și vor începe în ianuarie.
„Astăzi, 5 decembrie 2023, în cadrul şedinţei de Plen a Consiliului Superior al Magistraturii a fost aleasă în funcţia de preşedinte al Consiliului doamna judecător Denisa-Angelica Stănișor, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii (proiect de management)”, scrie în comunicatul de presă.
Totodată, în cadrul aceleiași şedinţe, a fost aleasă în funcţia de vicepreşedinte al Consiliului doamna procuror Emilia Ion, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii (proiect de management).
Mandatul președintelui și cel al vicepreședintelui Consiliului Superior al Magistraturii vor fi de un an. Denisa Angelica Stănișor și Emilia Ion vor ocupa funcțiile începând de la 7 ianuarie 2024.
Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit la Washington cu secretarul pentru energie al SUA. Securitatea energetică rămâne o prioritate strategică pentru România, a subliniat prim-ministrul în cadrul întrevederii cu Jennifer Granholm.
Întâlnirea a avut loc la Washington DC, capitala SUA.
„Cooperarea cu Statele Unite ale Americii în acest domeniu a transformat securitatea energetică într-unul din principalii piloni ai Parteneriatului nostru Strategic. Guvernul României susține cu fermitate implementarea proiectelor energetice aflate în curs. Obiectivul nostru ca țară este să fim independenți energetic și să asigurăm resursele necesare cetățenilor și economiei, indiferent de evoluțiile în plan internațional”, a afirmat prim-ministrul român.
Marcel Ciolacu a vorbit și despre proiectele privind Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă și Centrala SMR de la Doicești spunând că rămân prioritare având în vedere obiectivele asumate de România în domeniul schimbărilor climatice.
„Secretarul pentru energie al Statelor Unite ale Americii, Jennifer Granholm, a subliniat interesul părții americane pentru cooperarea în acest domeniu mai ales în cel al energiei regenerabile. În discuții, accentul a fost pus pe cooperarea în domeniul energiei nucleare care reprezintă un punct distinct al interesului SUA, care sunt implicate în implementarea Proiectului Cernavodă, inclusiv prin finanţare prin EximBank de până la 3,05 miliarde USD”, a transmis Guvernul.
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a salutat interesul Statelor Unite pentru dezvoltarea proiectelor energetice comune, componentă esențială a colaborării economice bilaterale.
„Creșterea comerțului bilateral a depășit 5 miliarde USD în 2022 și este pe cale să stabilească un nou record în acest an. Alături de proiectele comune de investiții și interesul reciproc de a amplifica colaborarea în sectoare care aduc plus valoare, precum cercetare, dezvoltare, inovare, sunt argumente definitorii pentru a crește Parteneriatul nostru Strategic la nivelul unui real parteneriat economic”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.
Prim-ministrul României se află într-o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii, la Washington și New York, împreună cu o delegație guvernamentală din care fac parte Angel Tîlvăr, ministrul Apărării, Luminița Odobescu, ministrul Afacerilor Externe, și Radu Oprea, ministrul Economiei.
Ministrul Sănătății, Alexandrul Rafila, anunță că România are o tranșă de 1,2 milioane de doze de vaccinuri anti Covid de la Moderna. A fost plătită în urmă cu trei ani, susține ministrul care refuză să comenteze dosarul vaccinurilor
Plata pentru tranșa de vaccinuri a fost făcută în 2020.
„Noi nu am mai achiziționat, adică nu că nu am mai achiziționat, ele au fost achiziționate în momentul în care s-au făcut acele memorandumuri semnate de Guvern în anul 2021. Avem în momentul de față o singură tranșă de circa 1,2 milioane de doze de la Moderna, e vaccin adaptat tulpinilor de acum, e un vaccin care a fost plătit încă din anul 2020, ca avans la contractul inițial”, a spus Alexandru Rafila.
Ministrul Sănătății a refuzat să comenteze acuzațiile care se aduc foștilor ministri ai Sănătății în dosarul vaccinurilor anti-Covid. Este o anchetă penală în desfășurare, iar Ministerul Sănătății nu se ocupă de anchete penale, a precizat Alexandru Rafila.
Deputații au adoptat legea privind instituirea Schemei de Certificare Voluntară „De Origine România -Dor”.
Camera Deputaților, care în acest caz este for decizional, a înregistrat 266 de voturi „pentru”, niciunul „împotrivă” și două abțineri. Proiectul a fost inițiat de 83 de parlamentari PNL și de un senator PSD.
„Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea cadrului legal privitor la instituirea schemei de certificare voluntară <De Origine România - DOR>, la care să aibă acces producătorii şi procesatorii români, schemă care ar garanta faptul că produsul alimentar achiziţionat este realizat pe teritoriul României şi fabricat din materii prime de origine românească”, scrie în raportul comisiei de specialitate.
Inițiatorii menționează că introducerea unui certificat DOR prin care este atestată originalitatea materiilor prime reprezintă un instrument transparent care poate ajuta consumatorul în procesul de achiziție.
„Pentru obținerea certificatului de calitate DOR producătorii și procesatorii trebuie să îndeplinească un set de condiții stricte cuprinzând originea produselor, atestarea ca producător, autorizație sanitar-veterinară, caracteristicile produselor, declarații pe proprie răspundere privind proveniență și arealul produselor agroalimentare. Propunerea legislativă instituie un set de sancțiuni pentru nerespectarea condițiilor de certificare a calității precum și situațiile în care operatorii economici pierd dreptul de a utiliza logo-ul schemei de certificare voluntară a calității”, scrie în expunerea de motive.
Legea a fost trimisă președintelui Klaus Iohannis, pentru promulgare.
Cele mai citite
Revista Presei
Error: No articles to display