- Sunteți aici:
-
Acasă
- Comunicate
Premierul Marcel Ciolacu a lansat ideea unui plan național pentru transformarea economiei României într-una verde și digitală. România anului 2030 trebuie să fie mai bine pregătită în fața provocărilor climatice ale viitorului, a transmis Ciolacu.
Mesajul premierului a fost transmis la cea de-a doua ediție a ”Climate Change Summit”.
„Atenuarea efectelor schimbărilor climatice pe termen scurt, mediu și lung este o prioritate pentru Guvernul României. Creștem reziliența și sustenabilitatea sistemului energetic și agricol din România, îmbunătățim managementul resurselor de apă și minerale și dezvoltăm politici naționale și locale de creștere a rezilienței climatice atât în mediul urban cât și rural”, a fost mesajul premierului Marcel Ciolacu, transmis de consilierul Mihaela Frăsineanu.
Prim-ministrul a mai anunțat că vor fi folosite toate sursele de finanțare pentru atingerea obiectivelor de mediu.
„Atât prin Planul Național de Redresare și Reziliență, cât și prin celelalte instrumente financiare europene și naționale, în bună colaborare cu mediul privat și de investiții, suntem convinși că putem dezvolta soluții pentru viitor astfel încât România anului 2030 să fie mai bine pregătită în fața provocărilor climatice ale viitorului. Țara noastră este semnatară a Pactului de la Paris și își asumă puternic angajamentul ca până în 2050 să reducă emisiile cu efect de seră. Credem că transformarea economiei României într-una verde și digitală este un proces pe termen lung care necesită un plan național puternic și asumat de toate forțele politice, de business și civice. Am văzut, și în acest an, efectele schimbărilor climatice asupra României. Fie că vorbim de inundații, de seceta prelungită, sau de slaba calitate a aerului, schimbările climatice afectează sănătatea publică, biodiversitatea și mediul de business. În studiul național efectuat în marja acestui eveniment, am observat că impactul negativ asupra agriculturii și poluarea aerului sunt primele două îngrijorări pentru români”, a mai transmis Marcel Ciolacu.
La eveniment au participat reprezentanți Guvernului, ai Administrației Prezidențiale, ai Comisiei Europene, ai patronatelor, ai instituțiilor publice și și organizațiilor civice.
Președintele României, Klaus Iohannis, a promulgat legea pensiilor speciale în varianta aprobată de Parlament după reexaminarea solicitată de Curtea Constituțională.
Administrația Prezidențială a anunțat că președintele Klaus Iohannis a semnat joi, 19 octombrie, decretul privind promulgarea legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a legii nr.227/2015 privind Codul fiscal.
Actul normativ a fost reexaminat de către Parlament, ca urmare a deciziei CCR privind unele aspecte de neconstituţionalitate descoperite în documentul inițial.
Camera Deputaţilor a aprobat cu 174 de voturi pentru, 81 impotrivă, 17 abţineri proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, după punerea lui în acord cu observaţiile Curţii Constituţionale şi cu observaţiile Comisiei Europene.
„Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării”, scrie în actul modificat.
Potrivit acestuia, cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării
Europarlamentarul român Victor Negrescu anunță că la nivelul conducerii Consiliului UE s-a discutat un posibil calendar de aderare a României la Schengen.
Discuția a fost purtată cu secretarul de stat pentru afaceri europene, responsabil de președinția Spaniei la Consiliul UE, Pascual Navarro Ríos.
„Am discutat cu responsabilul președinției Spaniei la Consiliul UE despre un posibil calendar al aderării României la spațiul Schengen. Guvernul social-democrat din Spania sprijină România necondiționat. În perspectiva Consiliului de Justiție și Afaceri Europene din decembrie urmează ca președinția spaniolă să intensifice eforturile diplomatice pentru a convinge guvernele de dreapta din Austria și Olanda. Tot în această logică, l-am informat despre milioanele de euro prevăzute de Parlamentul European în bugetul european pentru anul viitor pentru aderarea României la spațiul Schengen și pentru protejarea frontierelor externe, obținute ca urmare a amendamentelor susținute în calitate de responsabil social-democrat privind bugetul UE. Totodată, în luna noiembrie, Comisia pentru Afaceri Constituționale urmează să aprobe raportul pe care îl coordonez, prin care vom solicita argumente juridice temeinice pentru aplicarea veto-ului”, a anunțat Victor Negrescu.
Europarlamentarul PSD a mai anunțat că negocierile privind aderarea României și Bulgariei vor continua. Se va pune „presiune asupra Austriei în speranța obținerii unui vot pozitiv”, a explicat politicianul român.
„Spațiul Schengen cunoaște evoluții permanente pentru a putea răspunde exigențelor de securitate necesare statelor membre. Digitalizarea procesului și actualizarea legislației reprezintă pași normali în procesul de adaptare la noile cerințe. În calitate de responsabil al grupului social-democrat pentru bugetul european, am solicitat și obținut în ultimii trei ani alocarea de fonduri suplimentare pentru mecanismele de protecție ale frontierei externe a Uniunii Europene și implementarea acquis-ului Schengen. O solicitare recurentă și specifică a fost legată de aderarea imediată a României și Bulgariei la spațiul Schengen, element inclus explicit în bugetele europene aprobate în ultimii ani ca urmare a negocierilor dintre Parlamentul European și Consiliu. Chiar dacă bugetul alocat spațiului Schengen a crescut, chiar dacă au existat fonduri și proiecte dedicate pentru România și Bulgaria, chiar dacă cele două state implementează la cele mai înalte standarde cerințele zonei de liberă circulație, în continuare aderarea lor la spațiul Schengen este refuzată pe nedrept. Aceste lucruri se văd inclusiv în implementarea regulamentelor dezbătute astăzi. Concluzia o știți: extindeți spațiul Schengen cu România și Bulgaria!” a precizat Victor Negrescu.
Europarlamentarul PSD, Dan Nica, a cerut instituțiilor europene să oprească terorismul. Terorismul Hamas trebuie să înceteze, a fost mesajul tranșant al liderului social-democrat transmis în plenul Parlamentului European.
Dan Nica a vorbit despre victimele teroriștilor Hamas.
„Suntem aici să spunem un lucru foarte clar. Terorismul Hamas trebuie să înceteze. Am văzut fotografiile masacrului pe care l-au comis în Israel, am văzut bebeluși care au fost uciși, arși, femei batjocorite, ucise, persoane în vârstă, chiar și persoane în scaune cu rotile care au căzut victime ale terorismului Hamas și care ne-au adus aminte de o perioadă pe care nu credeam să o mai vedem în această viață. Vă aduc aminte un singur lucru, acel părinte israelian care cu ochii în lacrimi a spus, îi fusese ucisă fiica de către teroriștii Hamas, îi mulțumesc lui Dumnezeu că fata mea a murit, dacă era luată de Hamas era batjocorită, era supusă torturii, acest lucru nu merită să pățească copilul meu, prin ochii acelui părinte am văzut ce înseamnă terorismul, ce înseamnă familiile distruse”, a declarat europarlamentarul Dan Nica.
Șeful europarlamentarilor PSD a cerut măsuri dure împotriva teroriștilor și complicilor lor.
„De aceea este nevoie de un răspuns puternic. Terorismul trebuie să înceteze, toți cei care sunt complici, direct sau indirect, să plătească”, a mai spus Dan Nica.
Mii de oameni au murit și sute au fost răpiți în urma atacurilor teroriste ale Hamas în Israel.
Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura-Oprescu, a anunțat că a avut negocieri-maraton pentru legea salarizării. Profesioniștii din transporturi, din autoritățile centrale și instituțiile cu autofinanțare și-au expus problemele din domeniile lor de activitate, a explica ministrul PSD.
Simona Bucura-Oprescu a discutat cu profesioniștii din transporturile aeronautice, Apele Române, energie, Agenția Nucleară și Deșeuri Radioactive, turism, Agenția Națională de Integritate, Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Curtea de Conturi, Consiliul Concurenței și sindicatele reprezentative ale acestor instituții.
Discuțiile au avut loc în contextul elaborării proiectului legii salarizării în sectorul bugetar. Profesioniștii prezenți la dialog au expus provocările pe care le întâmpină la locurile de muncă și au susținut că este nevoie de o lege nouă care să elimine inechitățile din salarizarea în sistemul public.
„Ne dorim să avem o lege care să aducă claritate, iar pentru muncă egală plata să fie egală. Legea trebuie să aibă un mecanism de limitare a modificărilor ad-hoc. Va fi introdus un spor lunar care va încuraja performanța. Rolul nostru este să venim cu politici active pentru forța calificată de muncă”, a fost concluzia ministrului Simona Bucura-Oprescu.
Discuțiile vor continua cu alte categorii profesionale.
Europarlamentarul PSD Victor Negrescu a solicitat în plenul Parlamentului European revizuirea bugetului european. Actualul buget face ca Uniunea Europeană să fie irelevantă și fragilă în fața competitorilor săi, a declarat Negrescu.
Europarlamentarul a vorbit în plen și a cerut accelerarea negocierilor privind revizuirea bugetului pe termen lung al Uniunii Europene.
„Parlamentul European, în special social-democrații din această instituție, afirmă în mod clar că avem nevoie de o revizuire urgentă a cadrului financiar multianual. Uniunea Europeană are nevoie de un buget care poate oferi răspunsuri adecvate la nevoile și provocările actuale, pregătindu-ne în același timp pentru viitor. Avem nevoie de un buget care să protejeze cetățenii UE, să ne permită să facem față concurenței globale din partea țărilor nedemocratice, să câștigăm războiul din Ucraina și provocările din Orientul Mijlociu, să menținem pacea mondială, să combatem terorismul și discursul instigator la ură și să ne protejăm modul de viață”, a spus Victor Negrescu.
Europarlamentarul român a mai spus că fără o modificare de strategie Uniunea Europeană „va deveni irelevantă, fragilă în fața Federației Ruse, incapabilă să facă față impactului inflației și al războiului, să realizeze o tranziție digitală și ecologică echitabilă sau să crească nivelul de trai al cetățenilor noștri”.
Politicianul român a arătat care sunt prioritățile social-democraților în ceea ce privește suplimentarea bugetului.
„De aceea, am solicitat mai multe fonduri pentru politicile cheie în domeniul sănătății și educației, pentru mecanismul de protecție civilă, esențial în gestionarea dezastrelor, pentru agricultură și energie, pentru a menține prețurile la un nivel scăzut, pentru a ajuta tinerii fermieri și a proteja consumatorii vulnerabili, pentru acțiunile noastre internaționale, în special în Republica Moldova sau Ucraina, sau pentru protecția frontierelor și extinderea Spațiului Schengen cu România și Bulgaria. De asemenea, am fost clari în a spune că trebuie să minimizăm impactul inflației asupra programelor UE, în special asupra proiectelor noastre Erasmus pentru tineret și educație. Din păcate, Europa plătește mai mult pentru ratele dobânzilor la bănci decât pentru programul nostru emblematic. Contrar a ceea ce ar spune populiștii,
Parlamentul nu solicită mai mulți bani, ci fonduri suficiente pentru ceea ce statele membre și Comisia au promis deja, fără a ne consulta măcar. Statele membre au primit deja o reducere de 22% din contribuția lor la bugetul UE datorită succesului resurselor proprii europene”, a precizat europarlamentarul Victor Negrescu.
Premierul român Marcel Ciolacu s-a întâlnit marți, în Israel, cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu. Israelul are tot dreptul să se apere în deplin respect cu dreptul umanitar, a spus prim-ministrul român la finalul întâlnirii.
„România rămâne un stat consecvent în cadrul relațiilor sale din Orientul Mijlociu. De aceea, suntem extrem de îngrijorați de spirala crescândă a violențelor cu consecințe teribile asupra populației civile atât israeliene, cât și palestiniene. Vreau să îi asigur pe românii din țară că ne menținem atitudinea de promotori ai păcii, dar vom fi alături necondiționat în momentele dificile de prietenii și partenerii noștri, apărând valorile democratice. România a condamnat cu fermitate cele întâmplate în Israel în ultimele zile, nivelul atrocităților produse de Hamas, o grupare teroristă care ține ostatică populația palestiniană pentru a satisface interesele sale extremiste. Parlamentul României a fost primul for legislativ din rândul statelor democratice care a adoptat o declarație de solidaritate cu statul Israel. Alături de comunitatea internațională, România solicită eliberarea imediată a tuturor ostaticilor și a persoanelor răpite și reținerea de la alte acte de agresiune, în special împotriva țintelor civile. Am transmis premierului Netanyahu că în fața acestor atacuri, Israelul are tot dreptul să se apere în deplin respect cu dreptul umanitar”, a declarat Marcel Ciolacu.
Cei doi premieri au mai vorbit despre coridoarelor umanitare din Gaza și despre evacuarea românilor din zona de conflict.
„Aș dori să vă mulțumesc pentru implicarea autorităților israeliene și pentru sprijinul acordat repatrierii în siguranță a peste 2200 de cetățeni români din Israel. Îmi doresc un efort comun pentru evacuarea în siguranță a cetățenilor români din Fâșia Gaza”, a adăugat Marcel Ciolacu.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a răspuns anunțând că israelienii vor face tot posibilul pentru evacuarea românilor din Gaza.
„Vom face tot ceea ce stă în puterea noastră pentru a reuși evacuarea conaționalilor dumneavoastră din Gaza”, a transmis premierul israelian.
Europarlamentarul PSD Rovana Plumb anunță că România va obține toți banii alocați din fondurile politicii de coeziune.
Potrivit europarlamentarului român, tranziția verde și digitală sunt elemente-cheie pentru dezvoltarea economică și autonomia strategică ale Uniunii Europene. Programul STEP (Tehnologii strategice pentru Europa)) este răspunsul european la necesitatea de a stimula investițiile în tehnologiile critice în Europa.
Investițiile STEP vor putea fi implementate și prin intermediul fondurilor politicii de coeziune. Industria din România va beneficia de condiții avantajoase de finanțare din fonduri europene pentru a putea dezvolta noi proiecte ce contribuie la obiectivul de asigurare a autonomiei strategice a UE și reducerea dependențelor sale strategice, anunță Plumb, care adaugă că proiectele STEP vor crea dezvoltare economică și locuri de muncă în toate regiunile.
„În calitate de raportor pentru Comisia REGI am propus o serie de amendamente pentru flexibilizarea implementării fondurilor în contextul STEP. În primul rând, am sprijinit flexibilizarea la maximum a prevederilor legate de închidere, dincolo de propunerea Comisiei, inclusiv prin extinderea termenelor din regulament pentru transmiterea cererilor de plăți și a rapoartelor finale de închidere. Este un aspect important în contextul în care multe proiecte au fost întârziate din cauza pandemiei COVID și în majoritatea situațiilor (în cazul proiectelor de investiții în infrastructură) întârzierile nu au putut fi recuperate în ciuda eforturilor de la nivelul autorităților de management. În al doilea rând am propus extinderea eligibilității cu un an suplimentar, până la 31 decembrie 2024 (față de 31 decembrie 2023 din regulament). În felul acesta se va reduce semnificativ riscul dezangajării automate a fondurilor la închiderea exercițiului 2014-2020. România nu trebuie să piardă nici un euro din fondurile politicii de coeziune. În al treilea rând, am amendat regulamentul comun al fondurilor astfel încât toate cererile de plată transmise Comisiei în ultimul an contabil vor beneficia de o finanțare integrală (100% de la bugetul UE). Este o măsură de siguranță suplimentară pentru creșterea absorbției și reducerea la minim a riscului dezangajării fondurilor la finalul perioadei 2014-2020. Nu în ultimul rând am propus flexibilizarea regulilor pentru întreprinderi pentru a putea accesa Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul de Coeziune pentru proiecte care contribuie la STEP, mai ales pentru a putea sprijini utilizarea tehnologiilor în beneficiul tuturor cetățenilor”, a declarat europarlamentarul social-democrat.
Rovana Plumb este europarlamentar și vicepreședinte al Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților.
Ministrul Educației, Ligia Deca, a anunțat că în octombrie se vor acorda prima de carieră didactică și prima de carieră profesională
Ministrul Educației, Ligia Deca, a făcut anunțul la finalul unei întâlniri cu sindicaliștii din domeniul educației. Ca urmare, în perioada următoare se vor acorda prima de carieră didactică pentru cadrele didactice și personalul didactic auxiliar și prima de carieră profesională pentru personalul nedidactic. Acestea au valoarea de 1.500 de lei și de 500 de lei.
„Cel mai important moment de astăzi, întâlnirea de la Guvern cu reprezentanții sindicatelor, în care am reconfirmat, împreună cu membrii executivului, angajamentele luate: în această lună se vor acorda prima de carieră didactică în valoare de 1500 de lei pentru cadrele didactice și personalul didactic auxiliar și prima de carieră profesională pentru personalul nedidactic, în valoare de 500 de lei”, a declarat Ligia Deca.
Ministrul Educației le-a mai promis sindicaliștilor că va face tot posibilul pentru îndreptarea inechităților în ceea ce privește salariile din sistemul de învățământ
Guvernul a aprobat cadrul legal necesar pentru efectuarea plăților către fermieri, a anunțat Ministerul Agriculturii.
Ordonanța de Urgență privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile alocate României din FEGA și FEADR, aferente politicii agricole comune, precum şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2021-2027 și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul garantării a fost aprobată în ședința de luni a Executivului.
Astfel se asigură cadrul financiar general pentru gestionarea asistenței financiare nerambursabile alocate României din FEADR și respectiv FEGA, în perioada de programare 2021-2027 pentru care, în bugetul MADR, a fost prevăzută, doar pentru anul 2023, următoarele sume: 10.846.520.000 lei credite de angajament și 8.850.675.000 lei credite bugetare.
De asemenea, documentul stabilește mecanismul de finanțare pentru schemele de sprijin direct şi intervențiile PS 2021 – 2027 finanțate din FEGA şi FEADR, pentru măsurile de reglementare sau sprijinire a piețelor agricole. De asemenea, ordonanța creează cadrul legal pentru acordarea ajutoarelor naționale tranzitorii - ANT în sectoarele vegetal şi zootehnic, din bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Ministerul Agriculturii anunță că prin acest act normativ se asigură inclusiv cadrul legal pentru plata a peste 1 miliard de euro sub forma avansurilor din campania de plăți derulată de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2023.
De prevederile actului normativ beneficiază doar pe Pilonul I al PS PAC 2021-2027 un număr de circa 800.000 fermieri pentru plata avansului aferent cererilor anului 2023, a prercizat Ministerul Agriculturii.
Citeşte mai mult ...
Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit cu sindicaliștii din Educație. Ei au discutat despre salarii, investiții și programele pentru elevi. Avem în vedere îndreptarea inechităților salariale cât mai repede, a fost una dintre concluziile premierului.
Ministerul Educației și sindicatele din învățământ caută soluțiile tehnice pentru eliminarea inechităților salariale, a anunțat Marcel Ciolacu la finalul întrevederii. Ulterior, soluțiile descoperite vor fi analizate împreună cu Ministerele Muncii și Finanțelor. La final, propunerile de modificare a legislației vor fi discutate de Guvern împreună cu reprezentanții sindicatelor din educație.
În cadrul discuției s-a mai discutat despre programele de susținere a preșcolarilor, elevilor și studenților, dar și despre derularea investițiilor în educație.
„Facem tot ce ne-am asumat în domeniul educației pentru a ajuta copiii să meargă la școală în condiții cât mai bune și să oferim tuturor șansa la educație”, a concis premierul Marcel Ciolacu.
Florin Lazăr Maior, fost deputat în perioada 2000-2004 și fostul președinte al Blocului Național al Revoluționarilor, va fi transferat din Italia în România, pentru a executa o pedeapsă cu închisoarea. Nimeni nu e mai presus de lege, a transmis ministrul Justiției, Alina Gorghiu.
Potrivit autorităților române, Dorin Lazăr Maior a fost condamnat definitiv la o pedeapsă de 7 ani închisoare pentru șantaj în noiembrie 2013. El a fugit la din țară, însă a fost prins și a executat pedeapsa. În 2020 a fost eliberat condiționat, dar pe 19 iulie 2023, Maior a fost condamnat definitiv la o pedeapsă de 2 ani și 1.186 zile de închisoare pentru cumpărare de influență. Pe numele lui a a fost emis un mandat european de arestare deoarece fostul deputat a dispărut din nou.
Pe 28 iulie 2023, Dorin Lazăr Maior a fost prins în Italia, iar, iar pe 21 septembrie Curtea de Apel de la Roma a dispus trimiterea sa în România. El va fi dus la Penitenciarul Rahova.
„Organele de poliție competente îl vor transporta pe fugar la Penitenciarul Rahova, pentru a începe executarea pedepsei privative de libertate. Mulțumesc tuturor autorităților, naționale și străine, care au contribuit la aducerea în țară a lui Dorin Lazăr Maior! Aceasta trebuie să fie normalitatea într-un stat de drept”, a precizat ministrul Alina Gorghiu.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat că a coborât în mina Livezeni. Au fost „două ore, printre cele mai prețioase ale întregului mandat”, a relatat Burduja.
Demnitarul a dezvăluit faptul că a participat la extracția a 5 tone, cu un utilaj de proveniență sovietică, din anii ‘80. „Faptul că încă funcționează astăzi e un mic miracol”, a fost concluzia ministrului Burduja.
„Scriu aceste rânduri după două zile pe care nu le voi uita niciodată. Am coborât la 300 de metri către inima pământului, acolo unde sunt “oameni și cărbune”, vorba lui Geo Bogza. Am fost în Mina Livezeni pentru două ore, printre cele mai prețioase ale întregului mandat de ministru. Despre cărbuni: am participat la extracția a 5 tone, cu un utilaj de proveniență sovietică, din anii ‘80. Aici, la Livezeni, e singura mină dintre cele 4 rămase în Valea Jiului unde există mecanizare. Faptul că mașinăria aceasta încă funcționează astăzi e un mic miracol, dovadă a muncii și inventivității românești”, a transmis Sebastian Burduja după vizita în subteran.
Ministrul Energiei susține că a coborât în mină din respect pentru mineri și pentru a căuta soluții.
„Oameni care pleacă de acasă și nu știu dacă se mai întorc. Oameni care muncesc în patru schimburi și asta de generații întregi. Din palmele lor a fost repornită economia României după cel de-al Doilea Război Mondial. Iar acum nu ne cer decât respect, apreciere și o bucată de pâine pe masa familiilor lor, din munca și din sacrificiul lor. De ce am coborât în mină alături de ei? Din respect pentru cine sunt și ce fac acești români. Din dorința de a înțelege la fața locului problemele și riscurile cu care se confruntă în fiecare zi. Și pentru a găsi împreună soluțiile de care Valea Jiului are nevoie. Deja am reușit în ultimele săptămâni să îndeplinim o dorință de ani de zile a acestor oameni: salvarea celor peste 2000 de locuri de muncă și înființarea unei noi companii, Complexul Energetic Valea Jiului, care are parte de un nou început. Acum depinde de noi toți să asigurăm un altfel de viitor. Va urma”, a mai anunțat Sebastian Burduja.
Premierul Marcel Ciolacu a anunţat că România nu se află într-o criză economică și are o creştere economică constantă, una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui interviu pe care premierul l-a acordat postului Prima News.
„În acest moment, România nu se află într-o criză economică. România are o creştere economică constantă, oricum una dintre cele mai mari din interiorul Uniunii Europene”, a declarat Marcel Ciolacu.
Premierul a mai spus că România este nevoită să continue reformele pentru a nu risca să eșueze din punct de vedere economic.
Potrivit premierului, drumul României trebuie să fie înainte, cu toate riscurile.
„Vreau să fac reforme în România. Nu mai putem. România se blochează dacă nu începem să luăm măsuri. Nu e un jandarm Comisia Europeană, nu îţi impune nimeni nimic, dar sunt nişte reguli pe care ţi le-ai asumat când ai intrat în Uniunea Europeană. România are un parcurs foarte clar către aderarea către OECD, E foarte important economic să fii în rândul ţărilor dezvoltate. Şi pe urmă avem marea miză fondurile europene, reformele din PNRR, nu neapărat banii din PNRR”, a precizat Marcel Ciolac
Cele mai citite
Revista Presei
Error: No articles to display