- Sunteți aici:
-
Acasă
- Comunicate
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, amenință cu rezilierea contractului în cazul Variantei Ocolitoare Zalău din cauza întârzierilor. Este o măsură extremă, pe care vrem să o evităm, a spus Grindeanu.
„Rezilierea contractului pentru Varianta Ocolitoare Zalău este o măsură extremă la care nu vreau să fim nevoiți să apelăm! Asocierea de constructori români și chinezi înregistrează întârzieri pe cei 5,5 km ai acestui obiectiv. Paradoxal, totul din cauza partenerului român care îngreunează aplicarea legislației privind actualizarea prețurilor. Atrag atenția asociatului român să își respecte obligațiile contractuale și să facă eforturi, alături de partenerul chinez, pentru finalizarea lucrărilor”, a declarat ministrul Sorin Grindeanu.
Până acum, lucrarea a fost realizată în proporție de peste 50%.
„În mod realist, lucrările pot fi finalizate în vara anului viitor, dacă ambii parteneri abordează cu seriozitate contractul. Îmi doresc ca Asocierea româno-chineză să găsească resursele necesare pentru recuperarea întârzierilor, astfel încât să evităm rezilierea acestui contract. Ambii parteneri trebuie să înțeleagă că aceasta este ultima atenționare pe care o primesc”, a precizat Grindeanu.
Constructorii români și chinezi înregistrează întârzieri pe cei 5,5 kilometri ai Variantei Ocolitoare Zalău.
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că a propus liderilor din sud-estul Europei și Balcanii de Vest să lucreze împreună pentru dezvoltarea economică a zonei noastre.
Propunerea a fost făcută în cadrul unei întâlniri la care au participat numeroși lideri politici.
„Alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Charles Michel, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, premierul grec, Kyriakos Mitsotakis, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, și alți șefi de stat și de guvern din Europa de sud-est am reafirmat unitatea și solidaritatea de care trebuie să dăm dovadă în acest moment esențial al istoriei. De felul în care acționăm acum depinde viitorul Europei și păstrarea valorilor fundamentale ale democrației și libertății”, a transmis premierul român.
În timpul întâlnirii, Marcel Ciolacu a vorbit despre aderarea României la spațiul Schengen.
„România este un vector de stabilitate și poate fi un hub economic cheie în această zonă a Europei. Avem nevoie de un mecanism european care să susțină investițiile foarte mari pe care le vom face în infrastructură și extinderea capacităților logistice. În plus, am subliniat că locul României este în Schengen. Aderarea țării noastre la Spațiul Schengen este nu doar o așteptare legitimă, ci și o decizie de importanță strategică în actualul context regional”, a precizat prim-ministrul român.
Vicepreședintele PNL Pavel Popescu a criticat dur numirea lui Victor Ponta în funcția de consilier onorific al premierului Marcel Ciolacu. „Este un afront adus în primul rând partenerului nostru strategic, Statele Unite ale Americii”, susține Popescu.
Acuzațiile au fost făcute prin intermediul unui mesaj publicat pe Facebook.
„Numirea fostului premier Victor Viorel Ponta în poziția de consilier onorific al prim-ministrului este nici mai mult, nici mai puțin decât un veritabil "middle finger" arătat partenerilor noștri euro-atlantici, care și-au pus încrederea în România ca actor cheie la nivel regional în proiecte majore precum reconstrucția Ucrainei și protejarea valorilor democratice în lupta împotriva autocrațiilor. Nu mă tem să o spun: este un afront adus în primul rând partenerului nostru strategic, Statele Unite ale Americii, să îl numești într-o asemenea poziție pe Victor Ponta, omul ce discreditează săptămânal la TV cel mai bun prieten al României - SUA, omul Partidului Comunist Chinez, cu atât mai mult într-un domeniu sensibil precum cel al relațiilor economice internaționale”, a transmis Pavel Popescu.
Liberalul a mai susținut că numirea lui Victor Ponta nu trebuia făcută deoarece acesta este „un aliat al fasciștilor de la AUR, consilier asumat al lui George Simion și unul dintre cei mai mari oponenți ai Ucrainei în discursul public”.
„De la începerea războiului lui Putin împotriva Ucrainei, Ponta nu a ratat nici măcar o ocazie să iasă la televizor să bagatelizeze eforturile României de a ne sprijini vecinul în războiul de agresiune pentru a-i alunga pe ruși din țară. Victor Ponta a fost premierul care a semnat 10 memorandumuri de înțelegere cu Republica Populară Chineză, între care memorandumul secret cu Huawei, prin care era promis sprijin pentru participarea companiei chineze la structuri critice, de securitate, dar și o înțelegere pentru centrala de la Cernavodă, care era promisă, de asemenea, chinezilor. Ponta a fost cel care a insistat ca România să ridice relațiile cu China la nivel de parteneriat strategic, în ciuda tuturor îngrijorărilor de securitate față de această țară prezentate la nivelul comunității euro-atlantice. Nu a ratat nici măcar o ocazie să își manifeste simpatia pentru China. Omul s-a și însurat la Beijing, după ce a făcut toate eforturile de care a fost capabil să ne arunce, la pachet cu resursele noastre strategice, în mâinile unei puteri care caută deseori să dezbine ordinea internațională bazată pe reguli”, a mai scris vicepreședintele PNL în mesajul postat pe rețeaua de socializare
El i-a cerut premierului Marcel Ciolacu să „reconsidere” numirea lui Ponta în funcția de consilier onorific.
Fostul prim-ministru Victor Ponta a fost numit vineri în poziția de consilier onorific al premierului Marcel Ciolacu. El îl va sfătui pe premier în domeniul relațiilor economice internaționale.
CNAIR a semnat luni contractul pentru modernizarea DN 71, pe sectorul cuprins între Târgoviște și Sinaia. Valoarea contractului este de 1,15 miliarde lei.
Reprezentanții companiei de drumuri au semnat luni contractul pentru proiectarea și execuția lucrărilor de modernizare ale DN 71, sectorul Târgoviște - Sinaia, a anunțat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.
Ministrul a mai spus că investiția este necesară pentru decongestionarea traficului din zonă prin crearea unei variante alternative la DN1 și DN1A. Practic, șoferii vor avea o nouă legătură modernă între București, Târgoviște și Sinaia.
Valoarea contractului este de 1,15 miliarde lei fără TVA. Constructorul turc are la dispoziție 12 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuția lucrărilor de consolidare a celor 58,8 km dintre Târgoviște și Sinaia.
Finanțarea se realizează cu fonduri europene.
Ministrul Adrian-Ioan Veștea a efectuat o vizită în județul Argeș unde a inspectat obiective de investiții finalizate și finanțate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.
În satul Schitu Golești, ministerul, prin Compania Națională de Investiții, a finanțat, cu 6.639.976,45 lei, construirea unei săli de sport cu tribună de 102 locuri. Sala este dedicată, în principal, uzului didactic, dar va putea fi utilizată și de restul comunității la sfârșit de săptămână sau în perioada vacanțelor, pentru practicarea unor sporturi precum handbal, baschet, tenis sau volei.
Și cei 178 de elevi ai școlii gimnaziale din satul Lăzărești vor beneficia de o sală de sport a cărei finanțare, în valoare de 932.682,33 de lei, a fost asigurată din fonduri europene, prin Programul Operațional Regional.
„Felicit toate autoritățile implicate în finalizarea acestor proiecte dat fiind că ne aflăm în pragul începerii unui nou an școlar și elevii vor putea avea condiții moderne pentru practicarea diferitelor activități sportive care să contribuie la dezvoltarea lor armonioasă”, a declarat ministrul.
Tot în satul Lăzărești, Guvernul României a sprijinit, cu 298.455 de lei, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014–2020, reabilitarea și modernizarea unei clădiri social-culturale, care dispune de muzeu, sală pentru ansambluri populare, scenă, club, centru multifuncțional, bibliotecă, arhivă, depozit pentru alimente, vestiare și grupuri sanitare pentru echipele de fotbal.
„Toate aceste investiții sunt posibile datorită fondurilor puse la dispoziția autorităților publice locale de către Guvern și contribuie la dezvoltarea durabilă a tuturor comunităților. Colaborarea cu autoritățile locale continuă, în vederea asigurării accesului cetățenilor la infrastructură și servicii publice de calitate”, a declarat Adrian-Ioan Veștea.
Ministrul dezvoltării a vizitat și parcul Băilor Kretzulescu din municipiul Câmpulung, obiectiv clasat în lista monumentelor istorice în grupa valorică ”B” și care necesită finanțare în vederea reabilitării și extinderii.
Ministrul Culturii, Raluca Turcan, va merge în Parlament pentru a explica reducerea cheltuielilor bugetare și comasarea instituțiilor. Turcan a fost convocată de USR la comisia de Cultură din Camera Deputaților.
Reprezentanții USR vorbesc despre distrugerea instituțiilor de cultură din țară, iar ministrul a fost chemat în Parlament pentru a da explicații despre modificările aduse sistemului cultural din România prin inițiativele recente de reglementare ale Guvernului.
Ministrul Raluca Turcan a confirmat prezența pentru data de luni, 4 septembrie, după ședința de plen de la Camera Deputaților.
„Îmi doresc să avem cu doamna ministru Turcan o discuție onestă și aplicată despre modul în care vede domnia-sa impactul măsurilor de comasare, desființare, transfer, tăiere a finanțării pentru instituțiile publice de cultură pe care Guvernul le anunță de câteva săptămâni, și care, până la urmă, vor trebui supuse aprobării Parlamentului. Mă interesează în mod deosebit ce se va întâmpla cu direcțiile județene de cultură, fiindcă fără ele, Ministerul Culturii va lăsa patrimoniul în brațele oricăror interese dubioase lipsite de orice control, iar distrugerea patrimoniului cultural național este absolut intolerabilă”, a declarat deputatul USR Iulian Bulai, președintele comisiei de Cultură din Camera Deputaților.
Potrivit USR, zeci de muzee din toată țara, printre care muzeele Enescu, Brâncuși sau Brătianu, sunt în pericol să-și închidă porțile dacă se aprobă ordonanța de comasare a instituțiilor vehiculată de guvernul PSD-PNL.
Tot USR consideră că „transferul direcțiilor județene de cultură în subordinea consiliilor județene va facilita tentativele rechinilor imobiliari de a distruge patrimoniul cultural pentru a ridica noi blocuri în locul siturilor arheologice sau monumentelor istorice”. Acest transfer va duce scădere drastică a standardelor de avizare și, implicit, la creșterea presiuni asupra funcționarilor publici, experți în domeniile lor de activitate, este concluzia USR.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a promis că România va avea încă 200 de kilometri de autostradă până în 2025. Este posibil ca numărul de kilometri să fie mai mare, a mai spus demnitarul.
Sorin Grindeanu a declarat că până la finalul anului 2024 vor fi dați în folosință cel puțin 200 de kilometri de autostradă sau de drum expres.
„Eu am spus că până la finalul anului viitor, am spus asta de multe ori, adică în 2023 și 2024 minimul de kilometri pe care să-l dăm în circulație să fie de 200. Eu vă asigur că până la finalul anului 2024 acest lucru se va întâmpla. Eu sunt sigur că acest număr va fi depășit”, a declarat ministrul Grindeanu
Totodată, reprezentantul Guvernului a dezvăluit că numărul de kilometri ar putea fi mai mare, în funcție de condițiile meteorologice.
„Există un scenariu optimist, pentru că nu e vorba de finanțare sau de alte lucruri, ci și de anumite condiții meteo, astfel încât să ajungem spre 300. Dar eu vreau să fiu realist, minimul să fie 200, ceea ce înseamnă de zece ori mai mult față de media de după Revoluție”, a precizat Grindeanu.
Potrivit oficialilor români, România va avea, în premieră, o mie de kilometri de autostradă încă din 2023.
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a criticat dur proiectul privind reducerea cheltuielilor bugetare. El i-a cerut premierului să enunțe la măsurile de austeritate, în special cele care vor lovi domeniul cultural.
Kelemen Hunor susține că proiectul cu măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare reprezintă „o tentativă de asasinat cultural cu premeditare”.
„În așa zisul proiect neasumat, Guvernul a declarat, recent, război culturii, propunând ca, în viitor, autoritățile locale să poată cheltui până la 7,5% din veniturile proprii pentru susținerea activităților și instituțiilor de cultură, religie și sport. În primul rând, cel care a inventat acest lucru probabil că nu a fost niciodată la un concert și este puțin probabil să fi văzut în viața sa un teatru sau un muzeu din interior. În al doilea rând, România se află, în prezent, printre ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește sprijinul pentru cultură. Acest sprijin pentru cultură nu depășește cu mult jumătate de procent din PIB-ul național în țara lui Brâncuși și Enescu. Această sumă mică urmează acum să fie tăiată și mai mult, prin ordin de la Guvern, contrar intereselor și nevoilor comunităților locale”, a scris liderul UDMR, pe Facebook.
Potrivit sursei citate, ce intenționează să facă Guvernul este „o tentativă de asasinat cultural cu premeditare”,
„Cine atacă cultura este capabil de orice. Cine atacă cultura va ajunge mai devreme sau mai târziu la concluzia că cărțile nu sunt bune tipărite, ci mai degrabă trebuie arse! Acum o săptămână i-am cerut premierului să renunțe la aceste măsuri de austeritate. Pur și simplu să le arunce la coșul de gunoi, pentru că acolo le este locul! I-am expus toate argumentele mele. Prim-ministrul mi-a promis că va ține cont de aceste argumente, dar vom vedea ce se va întâmpla”, a mai transmis Hunor.
Proiectul dezbătut în cadrul coaliției de guvernare ar putea fi aprobat până în luna septembrie. Prevederile proiectului au stârnit controverse numeroase și mai multe categorii sociale și organizații au anunțat că se opun.
Miniștrii liberali de la Cultură și Finanțe au viziuni diferite în ceea ce privește reducerea cheltuielilor bugetare.
Ministrul Culturii Raluca Turcan a transmis o adresă către ministrul Finanţelor Marcel Boloş în care atrage atenţia asupra faptului că, în cazul în care măsurile fiscale anunţate de către Executiv, atunci 61% din instituţiile publice de cultură vor fi desfiinţate, potrivit unui document obţinut de News.ro.
„Reţeaua de infrastructură culturală publică a fost diminuată sistematic din 1990. Numărul bibliotecilor publice, a scăzut de la 4.458 în 1990, la 1.962 de biblioteci publice în anul 2021. Similar numărul aşezămintelor culturale din mediul rural a scăzut de la 7.110 clădiri cu funcţie de cămin cultural în 1990 la 4.984 de clădiri funcţionale în 2020.. Astfel, dintre cele 469 de instituţii publice de cultură cu personalitate juridică care îşi desfăşoară activitatea în prezent, peste 61% vor fi desfiinţate prin aplicarea acestor măsuri”, scrie ministrul Raluca Turcan, în documentul transmis către Marcel Boloş şi premierul Marcel Ciolacu.
Turcan mai spune că măsurile fiscale avute în vedere de către Guvern prin proiectul de ordonanţă de urgenţă vor avea consecinţe grave asupra sectorului public cultural.
„Prin prezenta adresă vă informăm asupra consecinţelor grave pe care le va avea implementarea prevederilor documentului de lucru privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea serviciilor publice, disciplină economico-financiară, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, asupra sectorului public cultural, fiind create permisele intrării în colaps a acestuia cu toate consecinţele negative aferente asupra celorlalte sectoare, fiind afectat, totodată Dreptul de acces la cultură, reglementat prin Constituţia României”, conform sursei citate.
Ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu, a anunțat că la rectificarea bugetară ministerul pe care-l conduce ar putea primi 16 miliarde de lei. Este solicitarea ministerului, iar banii vor fi folosiți, în special pentru investiții.
Sumele din cadrul rectificării vor fi stabilite zilele următoare.
„Rectificarea, din ceea ce știu eu, va fi o rectificare pozitivă, ceea ce este un prim lucru bun. Acum, o să vedem care este suma, că s-ar putea să fie mai mică decât am cerut noi, la Transporturi. Am cerut 16 miliarde, justificat, fiind ministerul care în acest moment cred că suntem cei care cheltuim cel mai mult de investiții, nu cred că este altcineva care să facă acest lucru în ritmul în care o facem noi la Transporturi. Din 16 miliarde, o proporție covârșitoare este pentru investiții. Acum, o să vedem care este suma prevăzută pentru rectificare, per total. Sigur, vor mai exista discuții în zilele următoare”, precizează Sorin Grindeanu.
Sorin Grindeanu avertizează că dacă nu va primi suma menționată, unele „proiecte se vor împiedica”.
„Fără sumele pe care noi le dorim, anumite proiecte se vor împiedica. Lucrurile acestea toate pe care noi le-am făcut anul trecut, am semnat contracte de peste 10 miliarde de euro, trebuie să aibă în spate finanțările, altfel, sunt discuții”, a declarat Sorin Grindeanu.
O altă rectificare bugetară va avea loc la toamnă, a mai dezvăluit ministrul Transporturilor.
Citeşte mai mult ...
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunţat că Centrul Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor legate de Investiţii de la Washington a emis decizia de respingere a acţiunii în anulare depusă de Alpiq AG Elveţia împotriva Statului Român.
Potrivit Ministerului Energiei, un comitet ad hoc desemnat în conformitate cu regulile Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiții de la Washington (ICSID) a emis decizia de respingere a acțiunii în anulare depusă de Alpiq AG Elveția (Alpiq) împotriva Statului Român, reprezentat în proces de ministerul român.
Prin această soluție a fost menținută hotărârea din data de 9 noiembrie 2018, prin care pretențiile Alpiq au fost respinse în totalitate, considerând nefondată solicitarea Alpiq de a primi despăgubiri în valoare de cca. 450 de milioane de dolari pentru denunțarea contractelor de vânzare-cumpărare de energie a traderilor cu SPEEH Hidroelectrica, a mai explicat ministrul român.
Hotărârea pronunțată de comitetul ad hoc, format din trei arbitri, obligă Alpiq la plata cheltuielilor de judecată și marchează soluționarea definitivă a litigiului arbitral în favoarea Statului Român.
„Salutăm hotărârea definitivă a tribunalului arbitral internațional de la Washington, ICSID, care aduce României o binemeritată victorie la peste opt ani de la startul procedurii arbitrale. Statul român a avut o conduită corectă și și-a respectat obligațiile asumate fără a încălca drepturile investitorului Alpiq, iar soluția pronunțată la Washington certifică acest fapt. Mulțumim pe această cale echipelor de avocați de la Zamfirescu Racoți Vasile & Partners și Tănăsescu Gavrilă & Asociații pentru suportul juridic acordat pe parcursul acestui proces arbitral complex”, a declarat Sebastian Burduja, ministrul Energiei.
Luminița Odobescu, ministrul de Externe al României, a condamnat atacurile continue ale Rusiei asupra porturile Reni și Ismail.
Mesajul a fost transmis miercuri pe platforma X (fosta Twitter).
„Condamn cu fermitate atacurile continue ale Rusiei asupra oamenilor nevinovați, a infrastructurii civile, inclusiv a silozurilor de cereale din porturile Reni și Ismail. Prin aceste încălcări flagrante ale dreptului internațional, Rusia continuă să pună în pericol securitatea alimentară și siguranța navigației în Marea Neagră”, a scris Luminita Odobescu.
Porturile ucrainene Reni și Ismail au fost atacate de ruși pe parcursul nopții. Dronele au lovit depozitele de cereale. Cele două porturi se află la mică distanță de granița României.
Europarlamentarul PMP Eugen Tomac anunţă un ajutor de la Uniunea Europeană de peste 1,5 miliarde de euro pentru combaterea abandonului școlar.
Europarlamentarul român consideră că abandonul școlar reprezintă cel mai mare pericol cu care se confruntă tinerii din România.
„Peste 1,5 miliarde de euro pentru a combate abandonul şcolar. În ultimele zile, s-au purtat dezbateri intense cu privire la riscurile la care sunt expuşi adolescenţii din România. Consider însă că cel mai mare pericol cu care se confruntă tinerii din România este abandonul şcolar. Suntem ţara cu cea mai mare rată a abandonului şcolar din Uniunea Europeană. Conform Eurostat, în 2022, 15,6% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18-24 de ani abandonează învăţământul”, a scris liderul PMP pe Facebook.
De asemenea, România va mai primi peste 950 de milioane de euro, bani care vor vor fi destinaţi infrastructurii şcolare, cu prioritate pentru instituţiile de învăţământ cu un grad ridicat de abandon şcolar.
„Voi monitoriza fiecare etapă privind implementarea acestor programe, voi vizita şcoli şi licee, voi discuta cu elevi şi profesori, cu autorităţi locale şi centrale, deoarece aceste proiecte nu au nevoie doar de finanţare, ci şi de implementarea lor eficientă. Situaţia din învăţământ trebuie să ne preocupe zi de zi, deoarece viitorul României depinde de şcoala de azi”, a adăugat Tomac.
Europarlamentarul Victor Negrescu a solicitat preşedintei Comisiei Europene să scoată din calculul deficitului bugetar al României cheltuielile aferente ajutorului logistic, umanitar şi militar oferit Ucrainei şi Republicii Moldova
Europarlamentarul român, responsabil al grupului social-democrat din Parlamentul European pentru bugetul european anual și coordonator în Comisia pentru control bugetar, a trimis o scrisoare către președinta executivului european, Ursula von der Leyen, prin care solicită amendarea temporară a regimului fiscal european, așa cum s-a întâmplat și în timpul pandemiei, prin extragerea costurilor directe aferente ajutorului acordat Ucrainei și Republicii Moldova din metodologia de calcul a deficitului bugetar.
„În primul rând, încep prin a saluta eforturile depuse de Comisia Europeană pentru a sprijini Ucraina și țările din prima linie de la începutul războiului ilegal de agresiune început de Federația Rusă împotriva unei națiuni suverane. Uniunea Europeană a dovedit în ultimele luni rezistență și unitate în a oferi un răspuns comun și puternic la această criză gravă cu care se confruntă continentul nostru.
Statele membre ale UE au arătat o puternică solidaritate cu Ucraina și Republica Moldova, oferind sprijin, ajutor umanitar și militar într-un mod susținut și extins prietenilor noștri ucraineni și moldoveni. Este o dovadă că putem face atât de multe lucruri împreună dacă rămânem uniți și înțelegem că trebuie să ne ajutăm reciproc în momentele dificile.
După cum ați afirmat adesea, țările din prima linie au demonstrat că, în fața pericolului, au fost capabile să facă lucruri importante pentru a ajuta Ucraina și Republica Moldova și a proteja modul nostru de viață. Pentru a face față acestei provocări severe, multe dintre țările din prima linie au alocat resurse semnificative și au cheltuit sume importante din propriile bugete pentru a furniza ajutorul logistic, umanitar și militar de care are nevoie Ucraina.
Acest lucru a generat costuri și cheltuieli suplimentare neprevăzute și a pus o mare povară asupra bugetelor naționale. Uneori, aceste costuri financiare indispensabile au fost făcute în detrimentul altor politici cruciale care afectează în mod direct reziliența democratică și socială a acelor țări. Prin urmare, respectarea regulilor fiscale europene actuale, legate de rata deficitului de 3% din PIB și datoria de 60% din PIB, a devenit din ce în ce mai dificilă și provocatoare din punct de vedere social, mai ales în era post-COVID și cu ratele actuale ridicate ale inflației”, a motivat demersul său și necesitatea unei astfel de măsuri reprezentantul României în legislativul european, Victor Negrescu.
Europarlamentarul român evidențiază, de asemenea, această decizie ca o soluție pentru creșterea ajutorului acordat Ucrainei și Republicii Moldova, prin oferirea unui spațiu fiscal mai amplu pentru suportarea costurilor legate de ajutorul logistic, militar și umanitar. Eurodeputatul Victor Negrescu a mai realizat demersuri de acest fel, în trecut, reușind să mobilizeze sprijinul Comisiei Europene și să genereze adoptarea rapidă a cadrului de protecție temporară pentru refugiații din Ucraina și flexibilizarea regulamentelor europene privind bugetul pe termen lung 2014-2020.
Cele mai citite
Revista Presei
Error: No articles to display