Grefierii i-au cerut ministrului Justiției, Radu Marinescu, să primească robe negre precum cele ale magistraților. De asemenea, ei cer digitalizarea sistemului, proceduri de lucru simplificate și găsirea unor soluții pentru suplimentarea schemelor de personal. Solicitarea a fost făcută în timpul întâlnirii pe care grefierii au avut-o cu ministrul Justiției.

Întâlnirea a avut loc la mijlocul săptămânii la sediul Ministerului Justiției. Au participat ministrul Justiției, Radu Marinescu, și reprezentanții Sindicatului Național al Grefei Judiciare.
Ministerul Justiției a transmis printr-un comunicat de presă că discuțiile au vizat aspecte importante cu privire la statutul grefierilor, accentul punându-se, la solicitarea reprezentanților sindicatului, pe necesitatea participării persoanelor cu putere decizională din cadrul ministerului la întâlnirile grupului de lucru constituit în acest sens, în scopul eficientizării activității, precum și în vederea menținerii în permanență a unui dialog deschis între toți factorii implicați.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a precizat că s-a stabilit ca la nivelul Serviciului profesii juridice conexe să fie înființat un compartiment de grefă judiciară, care să aducă o contribuție semnificativă activității grefierilor și, totodată, să asigure o bună cooperare în relația cu reprezentanții acestora.
Un alt punct al discuțiilor a fost degrevarea activității judecătorești. Reprezentanții sindicatului au menționat aici, digitalizarea, proceduri de lucru simplificate, adoptarea de acte normative și, nu în ultimul rând, chiar și în acest context care necesită o prudență financiară foarte strictă, găsirea unor soluții pentru suplimentarea schemelor de personal.
Cu privire la acest ultim aspect, ministrul Justiției a transmis că va susține orice demers pentru acoperirea deficitului de resursă umană în rândul grefierilor. În acest sens va purta discuții cu reprezentanții Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru identificarea cu rapidă a unor soluții optime.

Printre subiectele de discuție s-a numărat și unul legat de culoarea robei purtate în instanțele de judecată. Grefierii i-au spus ministrului că își doresc să poarte robe negre, nu gri ca în prezent.
„În cadrul întâlnirii de astăzi, s-a adus în discuție și intenția schimbării culorii robei grefierilor din gri în negru, pentru o aliniere la culoarea generală din sistemul judiciar”, scrie în comunicat.
Cu privire la zona investițională din sistemul judiciar, ministrul Radu Marinescu, a precizat că în perioada imediat următoare va efectua o vizită la Primăria Cornetu pentru a discuta despre situația imobilului Judecătoriei Cornetu care necesită intervenții de refacere și consolidare.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că România nu oferă energie electrică gratuită Republicii Moldova. El a demontat un fake news care circulă de mult timp și a luat amploare în mediul online.
Ministrul Energiei Bogdan Ivan a prezentat date conform cărora România vinde energie mai scump decât o cumpără. El a arătat că toată energia se tranzacționează pe bursă în România, Serbia, Bulgaria, Grecia, Moldova, Ucraina și Ungaria, în funcție de prețurile pe intervale orare.

„Ca să vă dau un exemplu foarte clar, pentru a închide acest mit prin care România dă gratis energie în Republica Moldova. La nivelul lunii iulie, de exemplu, în medie, România a importat energie electrică cu 104 euro pe megawat și a vândut cu 127 de euro, adică a vândut mai scump decât a importat", a declarat ministrul Energiei.

În luna august, România a importat cu 78 euro/megawat și a exportat cu 115 euro/ megawat.
Bogdan Ivan a mai explicat că prețurile mai mici din Republica Moldova se datorează măsurilor guvernamentale locale: subvenționarea consumului de până la 110 kWh și eliminarea TVA-ului la energia electrică.
Ministrul Energiei a precizat că vrea să elimine „acest mit și aceste minciuni care se propagă în mediul online”.

Programul Național „Masă sănătoasă" se derulează normal, a anunțat Ministerul Educației și Cercetării. Prin intermediul unui comunicat ministerul clarifică situația programului și asigură că derularea acestuia se face conform calendarului stabilit în 2026 și în 2026.

Ca urmare a apariției unor „informații fără suport real" în spațiul public, ministerul a considerat necesară precizarea situației reale a programului destinat elevilor și preșcolarilor din România.
Potrivit ministerului, „pentru anul 2025, bugetele necesare derulării programului sunt repartizate către unitățile administrativ teritoriale în raport cu numărul de beneficiari aprobat prin hotărâre de guvern încă de la începutul anului".

În cazul în care achizițiile pentru întregul an nu au fost realizate, autoritățile locale pot demara procedurile necesare pentru implementarea programului.
Pentru anul viitor, ministerul dă asigurări că „va iniția toate demersurile legale privind derularea programului cel puțin pentru același număr de unități de învățământ și de beneficiari".

Programul Național „Masă sănătoasă" se adresează preșcolarilor și elevilor prezenți la activitățile didactice și „constă în acordarea zilnică, cu titlu gratuit, a unui suport alimentar constând într-o masă caldă sau, după caz, într-un pachet alimentar, în cazul în care masa caldă nu poate fi asigurată".
Obiectivul principal este „promovarea unor obiceiuri alimentare sănătoase printre copiii și tinerii din școlile din România, sprijinind participarea lor la educație".

Curtea Constituțională a României urmează să discute pe 24 septembrie sesizarea Înaltei Curți de Casație de Justiție în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraților, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament.

„Prin votul exprimat, judecătorii Instanței supreme transmit un nu răspicat oricărei tentative de a slăbi independența justiției și statutul constituțional al magistraturii. Independența justiției nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiție fundamentală a democrației și a statului de drept”, se precizează într-un comunicat al ICCJ.

Potrivit sursei citate, legea încalcă nu mai puțin de 37 de decizii obligatorii ale Curții Constituționale și numeroase principii fundamentale ale statului de drept.

„Principalele motive de neconstituționalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenței justiției, al securității juridice, al legalității și neretroactivității legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare rațională și obiectivă, nesocotirea unor obligații legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituționale substanțiale referitoare la condițiile în care guvernul își poate asuma răspunderea, precum și a numeroase decizii obligatorii ale Curții Constituționale, cât și normele de tehnică legislativă”, subliniază Instanța supremă.