Ministerul Culturii a anunțat la sfârșitul săptămânii trecute semnarea contractului de finanțare pentru platforma eMonumente, al doilea proiect major de digitalizare a patrimoniului cultural.

Potrivit instituției, proiectul are un buget de peste 17 milioane de euro și urmărește crearea unei baze de date digitale cu informații detaliate despre monumentele istorice din România. Platforma va integra date din arhive și instituții, fotografii, filmări panoramice din teren și hărți interactive.

eMonumente va include informații pentru cel puțin 20.000 de monumente istorice, dintre care 2.000 vor fi digitalizate 3D. De asemenea, monumentele din program vor primi etichete cu cod QR, ce vor putea fi scanate de vizitatori pentru acces rapid la informații.

„Digitalizarea patrimoniului cultural este o investiție în viitorul comunităților noastre. eMonumente va oferi publicului acces rapid la informații și va crea noi oportunități pentru educație, turism și dezvoltare locală”, a declarat ministrul Culturii, András István Demeter.

Proiectul este implementat în parteneriat cu Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară și Centrul Național de Cartografie și are o durată de 48 de luni. Finanțarea este asigurată prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021–2027 (PoCIDIF).
La începutul lunii decembrie, Ministerul Culturii a lansat și platforma ePatrimoniu, dedicată digitalizării patrimoniului mobil, imobil și imaterial la nivel național.

Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a emis ordinele de începere pentru proiectarea a încă 47 de kilometri din secțiunea montană a Autostrăzii A8 Târgu Mureș–Târgu Neamț. Documentele vizează loturile 1C Sărățeni–Joseni (32,4 km) și 1D Joseni–Ditrău (14,4 km).

Potrivit CNIR, proiectarea pentru lotul 1D va debuta pe 12 ianuarie 2026, iar pentru lotul 1C pe 30 martie 2026. Contractele de proiectare și execuție, în valoare totală de aproape 6 miliarde de lei, au fost semnate în urmă cu două săptămâni, antreprenorii fiind asocieri conduse de companii românești.

Cu aceste ordine de începere, sunt stabilite termenele de proiectare pentru toate cele patru loturi montane, însumând 116 kilometri între Sărățeni (județul Mureș) și Pipirig (județul Neamț):
Lotul 1C Sărățeni–Joseni (32,4 km): proiectare din 30 martie 2026
Lotul 1D Joseni–Ditrău (14,4 km): proiectare din 12 ianuarie 2026
Lotul 2A Ditrău–Grințieș (37,9 km): proiectare începută la 30 iunie 2025
Lotul 2B Grințieș–Pipirig (31,5 km): proiectare din 30 martie 2026

Anul 2026 va fi dedicat în mare parte proiectării secțiunii montane Sărățeni–Pipirig, care va include 180 de poduri și viaducte, precum și 38 de tuneluri, a precizat ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Constantin Șerban.

Daniel Zamfir, liderul senatorilor PSD, a declarat luni că toți senatorii partidului său vor vota moțiunea simplă împotriva ministrei Mediului, Diana Buzoianu. Ulterior, acest lucru a fost confirmat de parlamentarii care au votat împotriva ministrei USR.

Întrebat ce vor face senatorii PSD la moțiunea depusă de AUR, Zamfir a afirmat că vor vota categoric pentru adoptarea acesteia, argumentând că lipsa de apă pentru aproximativ 120.000 de persoane arată lipsă de responsabilitate. „Noi nu putem să fim solidari nici cu incompetența, nici cu minciuna”, a precizat el.

Moțiunea, intitulată „Prahova sub asediu: Peste 100.000 de români condamnați la sete și boală sub privirea complice a ministrei Mediului, Diana Buzoianu”, a fost inițiată de AUR.

Moțiunea a fost aprobată, dar premierul Ilie Bolojan nu este obligat să o schimbe din funcție pe ministra Mediului. Pentru aprobarea moțiunii au votat 74 de senatori, 43 s-au pronunțat contra, iar un senator s-a abținut.

Moțiunea de cenzură inițiată de Grupul PACE și susținută de parlamentari AUR, împotriva Guvernului Ilie Bolojan, a fost respinsă luni de Parlament, întrucât nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Moțiunea a fost semnată de 117 parlamentari. Din totalul de 463 de parlamentari, la ședință au fost prezenți 420, iar 141 au votat.

Din voturile exprimate, 139 au fost pentru moțiune, două împotrivă, fără voturi anulate. Parlamentarii PSD au fost prezenți în sală, însă nu au participat la vot.

Potrivit regulamentului, moțiunea de cenzură se adoptă cu majoritatea voturilor senatorilor și deputaților, condiție care nu a fost îndeplinită, astfel că aceasta a fost respinsă.

Palatul Baroc, sediul Muzeului Național de Artă Timișoara, a fost ales cea mai frumos decorată clădire publică din oraș în competiția online de anul acesta.

Conceptul de iluminare a fost realizat în cadrul proiectului Baroque Reloaded Legacy. Mulțumim publicului și Consiliul Judeţean Timiş pentru sprijinul care ne ajută să păstrăm farmecul Pieței Unirii și să integrăm Palatul Baroc în circuitul vizual și turistic al centrului istoric al Timișoarei.

Dezbaterea a avut loc online, la inițiativa unui site local de știri.

Cu sprijinul Consiliului Județean Timiș, clădirea completează atmosfera de poveste din Piața Unirii, un loc frecventat de mulți timișoreni și turiști, chiar și iarna.

Locul al doilea în competiția desfășurată pe social media este ocupat, de asemenea, de o clădire împodobită de Consiliul Județean Timiș: Palatul Administrativ din Timișoara.

Pe podiumul celor mai frumos amenajate clădiri se află și Primăria Timișoara, clasată pe locul al treilea în preferințele cititorilor site-ului care a inițiat competiția.

Craiovenii au marcat, zilele trecute, împlinirea a 60 de ani de la moartea marelui inventator craiovean George Gogu Constantinescu, cel care dă numele Aeroportului Internațional din Craiova. Cu această ocazie a avut loc și sfinţirea capelei cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului”, din incinta Aeroportului. Slujba de sfinţire a fost oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi şi în prezența oficialităților locale.

Născut în 1881, George Constantinescu a fost un pionier al aviației și un vizionar, fiind cunoscut pentru inventarea unor soluții tehnice inovatoare, inclusiv în domeniul aerodinamicii. Aeroportul Internațional din Craiova a primit numele acestuia, onorând astfel contribuția sa semnificativă în dezvoltarea aviației.

Consiliul Județean Brăila și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brăila, cu sprijinul Primăriei Municipiului Brăila, a organizat cea de-a patra ediție a Concursului județean „Tradiții și obiceiuri”.

​Evenimentul are ca scop cunoașterea, conservarea și valorificarea tezaurului cultural autentic brăilean, prin promovarea colindelor, a datinilor și a obiceiurilor strămoșești din zona Brăilei, prin păstrarea tradițiilor și a entității noastre naționale, precum și implicarea comunității în perpetuarea actului cultural.

Lucrările la noul spital din Tecuci, una dintre cele mai mari investiții medicale din județul Galați, avansează rapid. Potrivit președintelui Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, constructorii lucrează în prezent la structura etajului al patrulea. Noul spital, finanțat integral de Consiliul Județean, are o valoare estimată de 40 de milioane de euro și va avea o suprafață desfășurată de 10.000 de metri pătrați. Finalizarea este prevăzută pentru anul 2026.

„Acum, pe șantierul noului spital din Tecuci. A început turnarea structurii celui de-al patrulea etaj”, a transmis Costel Fotea.

După inaugurare, aproximativ 60% dintre secțiile actualului Spital Municipal „Anton Cincu” vor fi relocate în noua clădire, care va include secții moderne, laboratoare, săli de operație complet echipate și un heliport SMURD pe acoperiș.

„Am înțeles necesitatea și importanța acestei investiții. Mă bucur că reușim să ne ținem de cuvânt și să salvăm acest spital, care în 2022 risca să fie închis din cauza subfinanțării și lipsei de investiții”, a declarat Costel Fotea.
Investiția este considerată una istorică pentru zona Tecuciului, urmând să deservească peste 120.000 de locuitori din centrul și nordul județului Galați, într-un context în care Spitalul Județean se află la circa 80 de kilometri distanță.

CFR SA a semnat contractul pentru modernizarea tronsonului Poarta–Caransebeș, parte din coridorul feroviar Craiova–Drobeta Turnu Severin–Caransebeș, într-o investiție de peste 2,1 miliarde lei, finanțată prin Programul Transport 2021–2027, buget de stat și surse nerambursabile.

Lucrările vor fi executate de asocierea IC Içtaş Inşaat Sanayi ve Ticaret A.Ș. – Rotary Construcții Mentenanță S.A. și includ modernizare completă și electrificare la 25 kV, implementarea sistemului ERTMS nivel 2, reabilitarea tunelurilor Feneș și Tîmpa, precum și construcția a două tuneluri noi.

În plus, proiectul prevede construcția de peroane moderne de 400 de metri în toate stațiile, lucrări de semnalizare și telecomunicații, reducerea zgomotului și creșterea vitezei de circulație până la 120 km/h.
Ministrul Transporturilor, Ciprian Constantin Șerban, a declarat că modernizarea va ridica linia la standarde europene, asigurând călătorii mai rapide și mai sigure, creșterea capacității de transport marfă și o infrastructură pregătită pentru viitor.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), formată din Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNCSV, și Asociația Forța Fermierilor - AFF, anunță că a luat act, cu îngrijorare, de continuarea parcursului legislativ pentru majorarea impozitelor începând de anul viitor. În urma deciziei de miercuri, 10 decembrie, a Curții Constituționale a României, singura speranță a fermierilor români este acum la Președintele României, Nicușor Dan.

În numele fermierilor reprezentați, AAC face apel către șeful statului să nu promulge legea impozitelor în acest an, oferind agriculturii, dar și întregii societăți românești, o gură de oxigen după un val de măsuri care, în ultima jumătate de an, au adus scumpiri ce au destabilizat viața tuturor.

„Facem apel la Președintele României să facă uz de dreptul său de a solicita reexaminarea actului adoptat de către Parlament. Acest demers va oferi timpul necesar pentru elaborarea unui text care să țină cont de realitățile economice și mai ales de posibilitatea fermierilor și nu numai de a susține toate creșterile propuse. Fără un studiu de impact privind explozia impozitelor și a taxării din sectorul agricol, prin introducerea, peste noapte, a unor noi biruri, precum cel pentru solarii, depozite de cereale sau ciupercării, noua legislație votată de către Parlamentari pe 18 noiembrie va reprezenta finalul de drum pentru multe afaceri agricole românești, pentru ferme de familie și mici fabrici de procesare”, au transmis fermierii.

Agricultorii se declară revoltați și spun că loviturile aplicate domeniului sunt un act de iresponsabilitate și un atac la securitatea agroalimentară națională.

„Agricultura românească încheie un an complicat, în care fermierii au suportat deja introducerea taxei pe stâlp, creșterea taxelor pe muncă, dar și o secetă cruntă care i-a lăsat pe producătorii din multe județe fără producții la culturile de bază – porumb, floarea-soarelui, soia. În acest context, majorarea impozitelor vine să împovăreze și mai mult producătorul român, sugrumând sectorul în întregimea sa. Reamintim decidenților statului de orice nivel că fermierii români reprezintă baza economiei, că fără ei, stabilitatea economică, dar mai ales siguranța alimentară națională sunt în pericol. Cu un război la graniță și cu un viitor incert privind noua politică europeană de sprijinire a agriculturii, considerăm că loviturile succesive date acestui sector strategic reprezintă un act de iresponsabilitate, un atac la securitatea agroalimentară națională”, au precizat fermierii.