Prioritățile României în contextul european și internațional actual au fost discutate de președintele interimar Ilie Bolojan cu europarlamentarii români. Întâlnirea a avut loc luni la Palatul Cotroceni.

Discuțiile s-au concentrat pe subiectele prioritare aflate pe agenda Uniunii Europene, inclusiv securitatea și apărarea europeană, relația transatlantică, bugetul multianual al Uniunii, absorbția fondurilor europene, sprijinul pentru Ucraina și politica de extindere a Uniunii, precum și pe modalitățile prin care România își poate consolida poziția și contribuția în cadrul UE.

Ilie Bolojan le-a transmis europarlamentarilor români că este importantă o colaborare eficientă între aceștia și Reprezentanța României la UE, precum și cu instituțiile din țară, Parlamentul, Guvernul, ministerele, pentru a coordona pozițiile naționale și a asigura o abordare unitară în domeniile esențiale.

„În domeniul apărării, s-a discutat despre necesitatea unei viziuni coordonate, care să integreze industria de apărare, domeniile prioritare de investiții, aspectele financiare și complementaritatea cu NATO, garantul apărării colective. România va urmări consolidarea capacității de apărare și dezvoltarea industriei naționale, valorificând oportunitățile oferite de Uniunea Europeană, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul NATO”, scrie în comunicatul Administrației Prezidențiale.

Un subiect abordat de majoritatea membrilor români ai Parlamentului European a fost contextul electoral actual. În acest sens, președintele Ilie Bolojan a subliniat necesitatea unui proces electoral transparent și eficient, subliniind că o desfășurare corectă a alegerilor reprezintă un interes strategic pentru România, esențial pentru consolidarea democrației și pentru câștigarea încrederii cetățenilor în instituțiile statului.
„În ceea ce privește relația transatlantică, s-a evidențiat importanța acesteia și necesitatea unei colaborări mai strânse cu noua administrație americană. Consolidarea acestei relații este esențială, având în vedere rolul strategic al parteneriatului dintre Statele Unite și Europa, atât în domeniul securității, cât și în cel economic”, mai arată Administrația Prezidențială.

În cadrul discuției a fost abordat și subiectul fondurilor europene, în special implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență. Președintele a subliniat importanța unei absorbții cât mai eficiente, printr-o comunicare constantă între decidenți și o prioritizare clară a proiectelor.

Ilie Bolojan a transmis că România va continua să colaboreze cu partenerii europeni și internaționali pentru a contribui la o soluție de pace rapidă și durabilă în Ucraina. A fost subliniată nevoia unei implicări active din partea Parlamentului European în acest efort.

Curtea de Conturi a transmis Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației recomandări de eficientizare a programelor de investiții. Curtea de Conturi recomandă ministerului introducerea unui sistem unic integrat în managementul programelor de investiții guvernamentale pe care le gestionează. Recomandarea a fost formulată în contextul misiunii de audit financiar la MDLPA, care a verificat situațiile aferente anului 2023.

Potrivit raportului de audit financiar pentru anul 2023, situațiile financiare ale MDLPA au fost în conformitate cu cadrul de raportare aplicabil, însă auditorii au semnalat și o serie de aspecte în derularea programelor de investiții și în activitatea entităților subordonate, care pot fi îmbunătățite.

În anul 2023, cea mai mare parte a bugetului MDLPA, aproximativ 87% din bugetul său consolidat, a fost alocată derulării programelor de dezvoltare locală cu finanțare din bugetul de stat. Au fost efectuate plăți din bugetul de stat pentru programele guvernamentale de dezvoltare derulate de MDLPA în cuantum de 9,56 miliarde lei, din care 8,45 miliarde lei pentru programe suportate integral din bugetul de stat. Dintre acestea, cele mai importante sunt Programul național de investiții ”Anghel Saligny”, Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) și Programul național de construcții de interes public sau social (PNCIPS), derulat prin Compania Națională de Investiții SA (CNI).

Auditorii au recomandat evaluarea corespunzătoare a rezultatelor și a performanței acestor programe, evitarea paralelismelor în finanțare și remedierea problemelor întâmpinate în derularea și finalizarea programelor existente înainte de demararea unora noi. Astfel, Curtea de Conturi consideră necesar un mecanism de analiză a eficienței și eficacității programelor de investiții publice finanțate din bugetul de stat, stabilirea unui set de indicatori la nivel de program și publicarea periodică a rezultatelor, respectiv stabilirea unui set de indicatori pentru analiza la nivel de proiecte finanțate.
În vederea evitării riscului de decontare eronată a unor sume în cadrul programelor finanțate din fonduri naționale, Curtea de Conturi a recomandat MDLPA operaționalizarea unui instrument de control faptic și de verificare a corectitudinii sumelor solicitate la decontare de UAT-uri, inclusiv de verificare și validare a corectitudinii sumelor decontate cu titlu de ajustare a valorii contractelor.

La nivelul Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC), Curtea de Conturi a recomandat identificarea unor soluții, inclusiv prin modificări legislative, pentru creșterea capacității administrative instituționale și a numărului de controale efectuate de ISC pe linia disciplinei în construcții la obiectivele finanțate din fonduri publice.
În ceea ce privește Programul național de construcții de interes public sau social (PNCIPS), derulat prin CNI SA, auditorii au apreciat că poziționarea acestui program ca principal instrument de finanțare a investițiilor în anul 2023 ar trebui însoțită de proceduri riguroase de includere la finanțare. De asemenea, sunt necesare instrumente corespunzătoare de monitorizare și evaluare a performanței programului. A fost formulată o recomandare pentru îmbunătățirea instrumentelor de coordonare și monitorizare a PNCIPS, respectiv organizarea unei evidențe detaliate privind derularea investițiilor.

Referitor la derularea Programului de construcții de locuințe pentru tineri destinate închirierii de către Agenția Națională pentru Locuințe (ANL), Curtea a recomandat organizarea unei evidențe analitice a locuințelor construite/închiriate/vândute și a veniturilor din chirii/vânzări, respectiv finanțarea programului cu precădere din sursele proprii ale ANL.
În ceea ce privește Programul național de cadastru și carte funciară (PNCCF), derulat de Agenția Națională pentru Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), auditorii au observat că acesta întâmpină dificultăți în implementare și se înregistrează întârzieri semnificative față de calendarul inițial, lucrările de înregistrare sistematică fiind finalizate la mai puțin de 10% din unitățile administrativ-teritoriale (UAT) din România. În urma consultării cu reprezentanții ANCPI au fost identificate o serie de recomandări ce ar putea conduce la cointeresarea factorilor implicați și îmbunătățirea derulării programului. Una dintre recomandări vizează impulsionarea instituțiilor publice deținătoare de suprafețe mari de teren, precum Romsilva, Agenția Domeniilor Statului, Administrația Națională Apele Române, pentru a accesa facilitățile oferite de ANCPI prin PNCCF pentru efectuarea măsurătorilor cadastrale și înscrierea gratuită a imobilelor în cartea funciară. O altă propunere se referă la includerea în legislația aplicabilă finanțării proiectelor de dezvoltare locală sau județeană a unei condiții privind necesitatea prezentării documentelor aferente înscrierii imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară.

Referitor la Institutul Național de Administrație (INA), entitate care ar trebui să aibă un rol determinant în formarea și perfecționarea profesională a personalului din administrația publică, auditorii au remarcat rolul marginal pe care Institutul îl are în prezent pe piața formării profesionale și au recomandat MDLPA să reevalueze întreaga activitate de formare profesională în administrația publică.