Biroul Politic Național al Partidului Național Liberal a decis ca primarul ales al Capitalei, Ciprian Ciucu, să preia coordonarea filialei PNL București, în urma unei propuneri formulate de președintele partidului, Ilie Bolojan. Măsura face parte dintr-un proces mai amplu de reorganizare a partidului la nivelul Capitalei.

Potrivit unui comunicat transmis după ședința BPN, Ciprian Ciucu va avea ca principală atribuție evaluarea activității organizațiilor liberale din sectoarele 2, 3, 4 și 5. Analiza urmează să fie realizată până la finalul lunii ianuarie 2026, iar concluziile vor sta la baza unor măsuri menite să îmbunătățească funcționarea filialelor de sector.

În plus, primarul ales al Bucureștiului va coordona grupul consilierilor generali ai PNL din Consiliul General al Municipiului București. Totodată, acesta a primit mandat politic din partea conducerii partidului pentru a negocia, la nivelul Capitalei, cu celelalte formațiuni politice reprezentate în administrația locală.

Deciziile adoptate de Biroul Politic Național vin într-un context în care PNL își propune o consolidare a poziției politice în București și o eficientizare a activității organizațiilor locale, în perspectiva următoarelor cicluri electorale.

Lucrările de refacere a drumului județean DJ 242, între localitățile Târgu Bujor și Vârlezi, în zona cunoscută de localnici drept „litera M”, au fost finalizate, după ce infrastructura rutieră și podul din zonă au fost grav afectate de inundațiile din anul 2024.

Investiția, în valoare de 2,2 milioane de lei, a fost realizată de Consiliul Județean Galați și a vizat refacerea porțiunii de drum distruse, precum și punerea în siguranță a zonei.
Potrivit președintelui CJ, Costel Fotea, pentru prevenirea alunecărilor de teren au fost consolidate și betonate taluzurile și acostamentele, iar șanțurile de scurgere au fost lărgite pe ambele părți ale drumului, pentru a putea prelua volume mari de apă în perioadele cu precipitații abundente.

De asemenea, rampele podului, grav afectate de viituri, au fost refăcute integral, iar albia a fost consolidată cu beton și piatră, atât în amonte, cât și în aval, pentru a rezista forței apelor.
Pentru creșterea siguranței rutiere, au fost montate parapete de protecție și a fost refăcută semnalizarea rutieră. Autoritățile susțin că DJ 242 este, în prezent, un drum sigur și rezistent în fața fenomenelor meteo extreme.

Guvernul a adoptat miercuri o ordonanță de urgență prin care stabilește termenul limită pentru adoptarea hotărârilor privind taxele și impozitele locale pentru anul 2026. Consiliile locale și Consiliul General al Municipiului București trebuie să aprobe aceste hotărâri până la 31 decembrie 2025.

Anterior, autoritățile publice locale aveau obligația de a adopta hotărârile cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte de încheierea exercițiului bugetar. Ordonanța introduce, de asemenea, posibilitatea Ministerului Finanțelor de a sista temporar alimentarea cu cote defalcate din impozitul pe venit și sume pentru echilibrare, cu excepția cheltuielilor salariale și sociale obligatorii, în cazul neadoptării hotărârilor de consiliu local.
Guvernul precizează că noile reglementări permit adoptarea rapidă a hotărârilor și clarifică situația în contextul întârzierii publicării pachetului doi de măsuri fiscal-bugetare, ca urmare a deciziei Curții Constituționale.
Principalele prevederi ale OUG:

Consiliile locale pot adopta hotărârile privind taxele și impozitele locale prin ședințe de îndată, până la 31 decembrie.
Taxele și impozitele locale, cu excepția celor pentru clădiri și terenuri, pot fi indexate cu rata inflației.
Regimul actual de impozitare a clădirilor rezidențiale se menține până în 2027, inclusiv pentru persoanele juridice; din 2027 impozitarea se va face pe baza valorii de piață, conform reformei asumate prin PNRR.
Se introduc corecții tehnice și de redactare, fără impact asupra conținutului reformei.
Potrivit Executivului, aceste măsuri aduc claritate pentru autoritățile locale și contribuabili, respectând angajamentele asumate prin PNRR.

Președintele României, Nicușor Dan, a afirmat joi, înainte de reuniunea „Coaliției de Voință” a statelor care sprijină Ucraina, că Bucureștiul susține orice formă de ajutor financiar pentru Kiev, inclusiv utilizarea activelor rusești înghețate, în contextul deliberărilor europene privind continuarea sprijinului pentru Ucraina.

Întrebat despre inițiativele de sprijinire a Ucrainei, Dan a precizat că România sprijină toate opțiunile de ajutor: „Ucraina este importantă pentru securitatea României și pentru stabilitatea regiunii”, a spus șeful statului.
El a adăugat că discuțiile la nivel european încep cu tema utilizării activelor rusești blocate în instituții financiare din Europa, ca posibilă sursă de finanțare pentru sprijinul Kievului.
Nicușor Dan a reiterat, în mai multe intervenții recente, angajamentul României de a susține Ucraina atât financiar, cât și ca parte a unui efort european și transatlantic mai larg, subliniind că securitatea Ucrainei este strâns legată de securitatea României și a regiunii.
Utilizarea activelor rusești înghețate rămâne unul dintre cele mai discutate și sensibile subiecte de pe agenda liderilor europeni, pe fondul negocierilor privind ajutorul continuu pentru Ucraina. 

Președintele USR, Dominic Fritz, a anunțat convocarea Comitetului Politic al partidului pentru stabilirea propunerii de ministru al Apărării, după demisia lui Ionuț Moșteanu.

Dominic Fritz a declarat că joi dimineață are loc ședința Comitetului Politic, iar vineri va fi votată propunerea pentru conducerea Ministerului Apărării. „Mâine dimineață convoc Comitetul Politic și vineri votăm propunerea pe care o voi face pentru Ministerul Apărării”, a afirmat Fritz la Antena 3 CNN, miercuri seara.
Portofoliul Apărării a rămas vacant după plecarea lui Ionuț Moșteanu, iar în prezent funcția este asigurată interimar de ministrul Economiei, Radu Miruță.

Liderul USR nu a avansat un nume, dar a precizat că viitorul ministru va fi „un om calificat, care cunoaște domeniul, cu greutate politică”, familiarizat cu programul SAFE și capabil să gestioneze fondurile care vor ajunge în România prin acest mecanism.
Printre variantele luate în calcul se află senatorul USR Sorin Șipoș, liderul organizației județene USR Timiș și apropiat al lui Dominic Fritz. Șipoș a declarat anterior că a fost coleg de clasă cu actualul președinte al României, Nicușor Dan, în perioada liceului. Un alt nume este parlamentarul Bogdan Rodeanu.

Vocile coralei, formate în rânduiala muzicii bisericești, dau glas colindelor și cântărilor Nașterii Domnului cu o liniște care adună și cu o căldură care apropie. Sunetul lor poartă amintirea sărbătorilor din biserici, unde colindul se așază firesc între rugăciune și bucurie.

Te invităm luni, 22 decembrie, de la ora 18.00, la Sala Sporturilor Zalău, să trăiești această atmosferă la "COLIND SĂLĂJEAN".

Accesul se face pe bază de invitații. Acestea pot fi ridicate gratuit de la Casa de Cultură a Sindicatelor Zalău, în limita locurilor disponibile.

Două case de tip familial și un centru de zi dedicat consilierii și sprijinului pentru copii și părinți, au fost date în folosință la Urziceni.

Proiectul a constat în construirea a trei clădiri moderne, mobilate și dotate cu aparatură de ultimă generație, în Urziceni. Căsuțele familiale oferă un mediu cald, sigur și primitor, iar în centrul de zi funcționează patru cabinete de specialiști care vor oferi sprijin emoțional și educativ copiilor, contribuind astfel la dezvoltarea armonioasă a fiecăruia.

Valoarea totală a investiției se ridică la 6.272.692,85 lei, finanțați prin Programul Operațional Regional 2014-2020, reafirmând angajamentul nostru pentru un viitor mai bun al celor mici și familiilor lor - președintele Consiliului Județean Ialomița

Unul dintre cele mai cunoscute ansambluri folclorice din zona Moldovei, Ansamblul Artistic Profesionist „Ciprian Porumbescu” din Suceava, ne va aduce frumusețea tradițiilor din Ajunul Crăciunului, pe scena din Crângul Petrești, sâmbătă, 20 decembrie, de la ora 18:30.

Ansamblul bucovinean are o activitate de 70 de ani în promovarea culturii populare românești, prin spectacole de muzică, dans și teatru, participări la festivaluri și turnee naționale și internaționale.

Vă așteptăm să ne bucurăm împreună de un spectacol de excepție, la Festivalul Național de Datini și Obiceiuri de Iarnă!

Premierul Ilie Bolojan a explicat, miercuri, motivele pentru care Guvernul a decis majorarea impozitului pe proprietăți începând cu anul viitor, precizând că măsura era asumată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și a fost amânată timp de trei ani.

„Am fost criticat, dar de trei ani de zile trebuia să facem asta în angajament PNRR”, a declarat premierul, referindu-se la creșterea impozitului pentru locuințe.
Ilie Bolojan a afirmat că plata impozitului pe proprietăți este necesară pentru finanțarea investițiilor locale. Potrivit acestuia, cetățenii care beneficiază de extinderea rețelelor de apă și canalizare, de asfaltare sau de alte lucrări de infrastructură trebuie să contribuie la bugetele locale pentru cofinanțarea acestor proiecte. „Nu mai avem de unde să le finanțăm și vrem să le continuăm”, a spus premierul.
Șeful Executivului a mai precizat că accesul mai bun la locuințe, străzi iluminate sau asfaltate și servicii de sănătate locale mai bune presupune plata impozitelor aferente.

Începând cu 1 ianuarie 2026, impozitele pe clădiri ar putea crește cu până la 80%, potrivit proiectelor aflate în analiză.
Cabinetul Bolojan are pe ordinea de zi a ședinței de Guvern un proiect de Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Titlului IX „Impozite și taxe locale” din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Proiectul a fost publicat în transparență decizională de Ministerul Finanțelor în data de 12 decembrie.

Conform notei de fundamentare, inițiativa Ministerului Finanțelor este determinată de dificultățile apărute în implementarea modificărilor aduse Codului fiscal, generate de adoptarea întârziată a Legii nr. 239/2025 privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice.
Documentul arată că procesul legislativ a fost întârziat din cauza analizării proiectului de către Curtea Constituțională în două rânduri, ceea ce a dus la temporizarea aplicării legii și la amânarea demersurilor care trebuiau realizate de autoritățile locale.

Coaliția de guvernare s-a reunit pe 17 decembrie, în prezența liderilor PSD, PNL, USR, UDMR și ai minorităților naționale, și a ajuns la un acord privind principalele măsuri economice și administrative pentru anul 2026.
Printre deciziile adoptate se numără:

Reducerea cu 10% a cheltuielilor la nivelul administrației centrale, fără afectarea salariilor de bază; pentru administrația locală, se menține decizia anterioară a coaliției. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației urmează să finalizeze actul normativ pentru angajarea răspunderii Guvernului.
Reducerea cu 10% a sumei forfetare încasate de senatori și deputați.
Reducerea cu 10% a subvențiilor acordate partidelor politice.
Reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) la 0,5% de la 1 ianuarie 2026, urmând ca acesta să fie eliminat din 2027.
Creșterea salariului minim la 4.325 de lei începând cu 1 iulie 2026.

Măsurile de stimulare a economiei vor fi detaliate înainte de adoptarea bugetului pentru 2026 și incluse în proiecția bugetară a anului viitor.
Potrivit liderilor coaliției, aceste decizii vizează echilibrarea finanțelor publice, creșterea salariilor și stimularea dezvoltării economice, respectând angajamentele asumate prin planul bugetar pentru anul viitor.