Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat inițierea unei consultări publice privind modificări legislative în domeniul medical, cu accent pe prevenție, prin punerea în transparență decizională a unui proiect de Hotărâre de Guvern.

Potrivit ministrului, actul normativ creează cadrul legal necesar pentru ca prevenția „să iasă din zona declarativă și să devină o politică publică aplicabilă”. Rogobete a subliniat că prevenția trebuie să ajungă la oameni din timp, nu să fie invocată doar atunci când boala este deja instalată și opțiunile de intervenție sunt limitate.

Printre modificările propuse se numără introducerea, în cadrul Programului național de prevenire, supraveghere și control al infecției HIV/SIDA, a profilaxiei pre-expunere (PrEP) pentru persoanele neinfectate, dar cu risc de expunere. Măsura este utilizată la nivel european și are o eficiență dovedită în reducerea riscului de infectare.

În domeniul sănătății mintale, proiectul prevede crearea cadrului pentru intervenție timpurie, prin asigurarea accesului la testare rapidă pentru identificarea precoce a consumului de substanțe psihoactive și introducerea evaluării psihologice pentru copiii sub 18 ani.
De asemenea, prin aceeași Hotărâre de Guvern, se propune înființarea a trei programe naționale de sănătate publică:

Programul național de screening pentru cancerul de sân, col uterin și colorectal, care stabilește un cadru coerent de screening la nivel populațional;
Programul național de screening neonatal, destinat identificării precoce a unor afecțiuni grave la nou-născuți;
Programul național de îngrijiri paliative, care vizează extinderea serviciilor pentru pacienții cu boli cronice progresive, inclusiv prin îngrijiri la domiciliu, în ambulatoriu, spitalizare de zi și echipe mobile.
Ministrul Sănătății a precizat că transparența decizională este un instrument de lucru esențial și a invitat specialiștii și publicul să transmită observații și propuneri care să contribuie la dezvoltarea unor programe funcționale și adaptate realităților din sistemul sanitar.

Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European, susține că simplificarea PNRR-urilor reprezintă un avantaj pentru România și poate permite economisirea a miliarde de euro din fonduri europene.

Negrescu, care a coordonat la nivelul PE raportul privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), adoptat recent cu o largă majoritate, a declarat că raportul prevede reguli mai simple, posibilitatea corectării erorilor din planurile naționale și adaptarea PNRR-urilor la realitățile actuale.

„Anul acesta, prin raportul privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, am propus reguli mai simple, posibilitatea corectării erorilor din plan, adaptarea PNRR-urilor la realitățile actuale și continuarea proiectelor prin alte programe operaționale”, a afirmat Negrescu.
El a adăugat că va continua să acționeze la nivel european pentru ca România să nu piardă fonduri europene, subliniind importanța utilizării eficiente a resurselor disponibile.

Guvernul nu a tăiat alocațiile lunare de hrană pentru copiii cu handicap de tip HIV/SIDA, potrivit Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), care a calificat drept false informațiile apărute recent în spațiul public.

Potrivit instituției, ordonanța „trenuleț” nu modifică dreptul prevăzut la art. 58 alin. (2) din Legea nr. 448/2006, care reglementează acordarea acestei alocații. Beneficiul se menține și se aplică în continuare.

Confuzia ar fi apărut din cauza interpretării eronate a articolului XXXVIII din ordonanță, care prevede neaplicarea, în anul 2026, a art. 58 indice 2 din Legea 448/2006. ANPDPD subliniază că acest articol nu se referă la alocațiile de hrană pentru copiii cu handicap de tip HIV/SIDA, reglementate separat.

„Prin ordonanța «trenuleț» nu este adusă nicio atingere acestui drept. Alocația lunară de hrană pentru copiii cu handicap de tip HIV/SIDA se acordă în continuare”, a precizat instituția.
Reprezentanții ANPDPD au afirmat că rămân deschiși pentru clarificarea oricăror îngrijorări generate de această confuzie, care a dus la răspândirea unei știri false.

Plățile efectuate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în domeniul Sănătății au crescut cu aproximativ 240% în semestrul al doilea din 2025, față de prima jumătate a anului, a anunțat luni ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

Potrivit acestuia, în semestrul II din 2025 au fost realizate plăți în valoare de 2,5 miliarde de lei, iar luni au fost finalizate ultimele plăți aferente acestui an prin PNRR.
„Am accelerat plățile, am redus blocajele și am lucrat pentru ca investițiile să fie implementate corect, în termene și cu riscuri cât mai mici”, a declarat ministrul Sănătății.
Datele prezentate arată o creștere constantă a absorbției fondurilor:
– 2023: 108 milioane de lei
– 2024: 1,1 miliarde de lei
– Semestrul I 2025: 735 milioane de lei
– Semestrul II 2025: 2,5 miliarde de lei

În total, Ministerul Sănătății a efectuat plăți de 4,45 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 68,7% din bugetul total alocat sectorului sanitar prin PNRR.

Conform ministrului, fondurile au fost utilizate pentru dotarea a 2.500 de cabinete de medicină de familie cu echipamente de screening și diagnostic, reabilitarea și dotarea secțiilor de terapie intensivă, precum și pentru achiziția de echipamente destinate reducerii infecțiilor nosocomiale în 119 spitale.
De asemenea, finanțarea a vizat înființarea, extinderea și modernizarea ambulatoriilor de specialitate în 69 de spitale, modernizarea și extinderea secțiilor ATI pentru nou-născuți în 37 de unități medicale, digitalizarea spitalelor și a instituțiilor din sănătate, dezvoltarea noii platforme informatice a asigurărilor de sănătate – PIAS, precum și construcția celor opt spitale noi finanțate prin PNRR.

Imaginează-ți o afacere care crește fără bariere, într-un loc unde distanțele nu constituie obstacole, ci oportunități. Așa începe povestea Parcului de Specializare Inteligentă Șomcuta Mare.

La doar 23 km de Baia Mare și 66 km de Satu Mare, parcul este conectat direct la centre urbane active, iar Cluj-Napoca, inima economică și universitară a regiunii, se află la numai 111 km. De aici, drumul spre piețele internaționale este firesc: Ucraina și Ungaria sunt la mai puțin de o oră și jumătate, iar Europa este la un pas distanță.

La 750 m de E58 și conectat la E81 și Autostrada A3, logistica devine simplă și eficientă.

Trei aeroporturi internaționale la mai puțin de 2 ore susțin mobilitatea oamenilor și a ideilor.

La Șomcuta Mare se conturează un ecosistem inteligent în valoare de 33 de milioane LEI, creat pentru inovare, colaborare și dezvoltare sustenabilă.

Aici, poziția strategică accelerează ideile. Aici, afacerile prind direcție.

Proiectul este finanțat de ADR Nord-Vest prin Regio Nord-Vest din Fondul European de Dezvoltare Regională al Uniunii Europene.

Centrul Civic al municipiului Vaslui a devenit, de sărbători, locul unei întâlniri încărcate de emoție și autenticitate, găzduind evenimentul „Colindăm Acasă”.

Spectacolul, dedicat Crăciunului, a fost trăit în spiritul valorilor tradiționale. Muzica, poezia și mesajul profund al sărbătorilor de iarnă s-au împletit într-o seară specială, care a adus publicul mai aproape de sensul adevărat al cuvântului „acasă”

Prezent la eveniment, președintele Consiliului Județean Vaslui a subliniat importanța unor astfel de manifestări culturale pentru comunitate.

„«Colindăm Acasă» este mai mult decât un spectacol, este o reîntoarcere la rădăcinile noastre. Prin muzică și poezie, acest eveniment ne amintește ce înseamnă familia, credința și legătura dintre oameni. Consiliul Județean Vaslui susține inițiativele care aduc comunitatea împreună și păstrează vie identitatea noastră culturală”, a spus Ciprian-Ionuț Trifan.

Consiliul Județean Teleorman, prin Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Teleorman, împreună cu Primăria Municipiului Turnu Măgurele a organizat ediția a IX-a a Festivalului Național de Datini și Tradiții de Iarnă “Iată, vin colindătorii!”.

Evenimentul, a adus împreună ansambluri de datini și colindători din toată țara și a inclus o paradă a grupurilor de colindători și un spectacol pe scenă, cu intrare liberă.

Circulația rutieră pe DN 25, în localitatea Piscu din județul Galați, se desfășoară cu restricții, după ce un pod a fost declarat periculos în urma unei expertize tehnice. Autoritățile au decis limitarea tonajului și a vitezei pentru a preveni producerea unor accidente.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat că, începând cu 29 decembrie 2025, au fost instituite restricții de circulație pe podul peste pârâul Suhurlui, situat la km 48+542 al DN 25, în comuna Piscu. Măsura a fost luată după ce specialiștii au constatat degradări accentuate ale structurii de rezistență, precum și prăbușirea consolelor de trotuar.

Potrivit CNAIR, noile restricții prevăd limitarea tonajului maxim admis la 15 tone, față de 30 de tone anterior, precum și limitarea vitezei de circulație la maximum 5 km/h pe sectorul podului.
Reprezentanții companiei de drumuri recomandă șoferilor care conduc vehicule cu masa mai mare de 15 tone să utilizeze rutele ocolitoare semnalizate. Indicatoare de informare au fost amplasate pe toate drumurile care intersectează sectorul afectat.

Autoritățile le solicită conducătorilor auto să circule cu prudență și să respecte noile indicatoare rutiere montate în zonă, pentru siguranța tuturor participanților la trafic.

Traficul rutier pe Transalpina a fost reluat luni dimineața pe sectorul DN 67C cuprins între localitățile Novaci și Rânca, după ce circulația fusese închisă duminică după-amiaza din cauza viscolului.

Direcția Regională de Drumuri și Poduri Craiova a anunțat că circulația a fost redeschisă începând cu ora 9.15. Reprezentanții drumurilor fac apel la șoferi să circule cu prudență și să aibă autovehiculele echipate corespunzător pentru condiții de iarnă.

Circulația pe tronsonul kilometric 16 – 34+800 al DN 67C fusese închisă duminică, potrivit Centrului Infotrafic, din cauza vântului foarte puternic care a viscolit zăpada, reducând vizibilitatea aproape de zero, în zona montană din județul Gorj.

Ședința Curții Constituționale a României (CCR) în care este analizată legea privind pensiile magistraților s-a încheiat luni cu o nouă amânare. Următoarea ședință a fost programată pentru data de 16 ianuarie.

La ședința de luni au fost prezenți doar cinci dintre cei nouă judecători ai CCR. Actul normativ aflat în analiză vizează modificări substanțiale ale pensiilor de serviciu ale magistraților.
Sesizarea a fost trimisă Curții Constituționale după ce premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru a doua variantă a proiectului de lege. Înalta Curte de Casație și Justiție a decis în unanimitate să conteste actul normativ, argumentând că noile prevederi afectează independența justiției și echivalează cu desființarea pensiei de serviciu a magistraților. Decizia a fost adoptată cu votul tuturor celor 102 judecători prezenți.

Prima formă a legii a fost respinsă de CCR în 20 octombrie, pe motivul lipsei avizului Consiliului Superior al Magistraturii.
Proiectul aflat în prezent în analiza Curții prevede ca pensia magistraților să fie calculată la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani de activitate, cu un plafon de maximum 70% din ultima indemnizație netă. De asemenea, sunt propuse creșterea vechimii minime necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani și majorarea vârstei de pensionare la 65 de ani.
Aplicarea noilor prevederi ar urma să se facă etapizat, pe o perioadă de tranziție de 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. Conform proiectului, în anul 2042, magistrații ar urma să se poată pensiona la vârsta de 65 de ani.
Curtea Constituțională a intrat în dezbaterea legii și duminică, însă pronunțarea unei decizii a fost amânată. La un moment dat, ședința a fost suspendată, iar ulterior nu a mai putut continua din cauza lipsei cvorumului, după ce judecători propuși de PSD ar fi părăsit sala.