Autoritatea Electorală Permanentă anunță că 1694 cereri de vot prin corespondență și 1238 cereri pentru exercitarea votului la o secție de votare din afara țării la alegerile prezidențiale au fost înregistrate până luni.

Potrivit AEP, la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, alegătorul român poate vota la orice secție de votare din străinătate, chiar dacă nu s-a înregistrat pe portalul www.votstrainatate.ro.
Înregistrarea pe portal este necesară doar pentru votul prin corespondență sau pentru înființarea unei secții de votare în localităţile sau grupurile de localităţi în care au optat să voteze cel puţin 100 de alegători.

Pentru a vota prin corespondență, alegătorul român trebuie să aibă domiciliul sau reședința în străinătate.

Portalul www.votstrainatate.ro cuprinde două secțiuni: Alegător în străinătate la o secție de votare și Alegător în străinătate prin corespondență.
Termenul - limită de înscriere în Registrul electoral ca alegător în străinătate prin corespondență este 20 martie 2025, ora 23.59, iar termenul - limită de înscriere în Registrul electoral ca alegător în străinătate la o secție de votare este 4 martie 2025, ora 23.59.

Deputatul USR Alexandru Dimitriu a inițiat o propunere legislativă de modificare a Codului penal în sensul clarificării prevederilor privind termenul de prescripție, în contextul deciziei recente a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), prin care infractorii scapă de răspundere penală prin schimbarea datei de la care curge termenul de prescripție pentru mai multe infracțiuni de corupție, inclusiv luarea de mită.

Inițiatorul este membru al Comisiei juridice din Camera Deputaților.

„Prin propunerea legislativă depusă, vom preîntâmpina repetarea unor situații precum cea a fostului primar PSD Marian Vanghelie, care scapă de răspundere penală pentru mita de 30 de milioane de euro pentru care a fost condamnat deja în primă instanță. Concret, propunem clarificarea interpretării termenului de prescripție a răspunderii penale, în lumina Deciziei 1/2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Reamintesc că, pentru infracțiunile de corupție, de exemplu, termenul de prescripție începe să curgă, conform deciziei ICCJ, din momentul cererii mitei, nu de la momentul în care infractorul a și luat mita respectivă”, declară deputatul USR Alexandru Dimitriu.

Interpretarea decisă de ICCJ poate duce la situații juridice dificile, în care termenul să curgă în paralel cu acțiunile ilicite, creând posibilitatea ca răspunderea penală să fie prescrisă în timp ce mituitorul continuă să plătească foloasele materiale, susține USR.
În plus, în cazul infracțiunilor prevăzute de articolele 289-292 din Codul Penal – luare și dare de mită, trafic de influență, cumpărare de influență -, care implică desfășurarea acțiunilor ilicite pe o durată mai lungă, interpretarea dată de ICCJ prevederilor din Codul penal ignoră planul infracțional inițial, care presupune o continuare a activităților ilicite, adăugă inițiatorul.

Totodată, opinia ICCJ creează dificultăți în sancționarea complicilor care nu au participat la momentul inițial al infracțiunii, dar sunt implicați în activitățile subsecvente. De exemplu, un complice care remite suma de bani reprezentând mita către cel mituit nu ar putea fi sancționat penal, deoarece actele ulterioare momentului inițial al infracțiunii ar fi lipsite de relevanță penală.
Propunerea legislativă a USR modifică alin. 2 art. 154 din Codul penal: „Termenele prevăzute în prezentul articol încep să curgă de la data săvârşirii infracţiunii. În cazul infracţiunilor continue termenul curge de la data încetării acţiunii sau inacţiunii, în cazul infracţiunilor continuate, de la data săvârşirii ultimei acţiuni sau inacţiuni, iar în cazul infracţiunilor de obicei, de la data săvârşirii ultimului act. În cazul infracțiunilor unice, în ipoteza în care sunt realizate mai multe modalități normative ale elementului material la date diferite, termenul curge de la data comiterii ultimei modalități alternative”.

USR va continua demersurile pentru „repararea răului făcut Justiției în epoca Iohannis, indiferent de piedicile pe care vor continua să le ridice PSD și PNL”.
„Legea trebuie să se aplice tuturor, iar cei care o încalcă trebuie să răspundă pentru faptele lor, nu să rămână cu averile făcute din furt neatinse și să râdă în nas cetățenilor cinstiți. Doar atunci românii vor redobândi încrederea în instituțiile statului și nu vor mai avea senzația că statul îi apără pe politicienii corupți”, precizează USR.

Muzeul de Artă Cluj-Napoca, instituţie publică de interes judeţean, care funcţionează sub autoritatea Consiliului Judeţean Cluj, în parteneriat cu Centrul Cultural și de Arte Lăzarea, organizează, în perioada 4-23 februarie 2025, expoziția retrospectivă Gaál András.

Vernisajul va avea loc marți, 4 februarie 2025, de la ora 18:00, în sălile de expoziții temporare de la parter ale Palatului Bánffy. La eveniment vor lua cuvântul: Lucian Nastasă-Kovács, managerul Muzeului de Artă Cluj-Napoca, și Kolozsi Tibor, sculptor.

Autoritatea județeană vrea să ridice un complex sportiv multifuncțional impresionant, pe locul istoricului Stadion „Tineretului”, care va deveni atât cea mai mare sală sportivă acoperită din țară. Proiectul este unic în Europa și se adresează în egală măsură și sporturilor individuale, dar și celor de echipă. Cei care se vor antrena aici vor dispune de condiții moderne de antrenament, pista de atletism urmând să fie singura din țară care corespunde cerințelor de nivel european. Complexul va include:

• Un velodrom de categoria I, proiectat pentru o viteză de 80-85 km/h;
• O pistă de alergare ovală, cu o lungime de 200 de metri, cu 6 culoare;
• O pistă dreaptă, de 60 de metri, cu 8 culoare;
• Zone pentru probe precum săritura în înălțime, triplu salt, săritura cu prăjina sau aruncarea greutății;
• Vestiare pentru sportivi și arbitri;
• Sală de conferințe;
• Restaurant;
• Sală de forță;
• Tribune cu o capacitate totală de peste 6.000 de locuri;
• Loc de joacă;
• Un muzeu al sportului;
• Spații administrative.