Agenția Națională de Administrare Fiscală anunță că un prejudiciu de peste 90 milioane de lei descoperit de inspectorii Antifraudă și procurorii DNA în comerțul cu mașini second-hand
Potrivit Serviciului comunicare-relații publice al ANAF, inspectorii antifraudă de la Direcția Generală Antifraudă Fiscală – Structura Centrală (D.C.I.C.C.) au efectuat controale la mai multe firme interconectate care vindeau autoturisme second-hand din Uniunea Europeană. În urma verificărilor, s-a stabilit un prejudiciu total de peste 90 milioane de lei, reprezentând taxa pe valoarea adăugată (TVA).

ANAF mai susține că frauda a fost realizată printr-un lanț de firme de tip „conductă”. Acestea cumpărau mașini second-hand de la furnizori din UE și le vindeau mai departe altor firme, ai căror reprezentanți erau implicați în achiziția inițială a autoturismelor. Ulterior, mașinile ajungeau la cumpărători finali – persoane fizice sau juridice.

În circuitul tranzacțiilor, au fost introduse și diferite materiale și articole de încălțăminte fără o utilitate reală, doar pentru a simula tranzacții comerciale. Scopul era de a crea cheltuieli artificiale și de a influența taxele și impozitele datorate statului, folosind proceduri contabile și financiare atipice sau artificiale.

Verificările antifraudă au avut loc în 17 locații din Galați, Bârlad, Roman, Iași, Vaslui, Arad, Cluj, Brașov și Otopeni – Ilfov, în cooperare cu Direcția Națională Anticorupție – Structura Centrală. Toate acțiunile au respectat competențele fiecărei structuri și continuă în paralel cu perchezițiile organelor de urmărire penală.

„Prin această operațiune, Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) reafirmă importanța respectării legilor fiscale și subliniază hotărârea autorităților de a combate evaziunea fiscală, în colaborare cu partenerii instituționali. Acțiunea demonstrează angajamentul autorităților de a asigura echitatea fiscală pentru toți contribuabilii. DGAF menționează că piața mașinilor second-hand este afectată de practici comerciale ilegale, care distorsionează concurența și pun în dificultate firmele care respectă legea”, a precizat ANAF.

O lege care modifică Codului Penal a fost adoptată de Camera Deputaților. Este un proiect inițiat de USR prin care cămătarii nu vor mai rămâne cu banii împrumutați.
Potrivit inițiatorilor, autoritățile pot confisca de acum încolo de la cămătari atât dobânzile încasate de la oameni, cât și sumele date inițial cu camătă. Plenul Camerei Deputaților a votat miercuri un proiect inițiat de deputații USR Alexandru Dimitriu și Stelian Ion care modifică Codul Penal în acest sens.

Inițiativa a apărut după o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care cămătarii își minimizau pierderile, deoarece ÎCCJ a interpretat că banii dați împrumut de aceștia nu constituie bunul/obiectul infracțiunii, iar statul poate confisca doar dobânda obținută.

„Dacă faci cămătărie, pleci fără bani la pușcărie! Este timpul să luăm banii de la cămătari și să îndreptăm o mare greșeală făcută de ÎCCJ. Este ridicol să nu fie confiscată suma care este dată cu titlul de camătă în momentul în care este condamnat un cămătar pentru această infracțiune. Este ridicol pentru că această sumă face obiectul infracțiunii de camătă. Trebuie să oprim aceste practici, pentru că generează trafic de persoane, sărăcie lucie și alte infracțiuni”, a declarat deputatul USR Alexandru Dimitriu, membru al Comisiei juridice din Camera Deputaților.

După intrarea în vigoare a legii USR, cei care se îmbogățesc din camătă nu vor mai putea păstra niciun leu din sumele folosite pentru săvârșirea infracțiunii. Cămătarii vor fi astfel descurajați să mai facă infracțiuni, pentru că riscă să piardă toți banii.
„România are nevoie de legi clare și ferme împotriva cămătăriei, nu de portițe care să protejeze infractorii. Doar așa putem descuraja cu adevărat această practică toxică, care exploatează oameni aflați în situații de vulnerabilitate”, a spus deputatul Stelian Ion, fost ministru al Justiției.

Potrivit deciziei ICCJ nr. 26/2025, în cazul infracţiunii de camătă doar dobânda este supusă confiscării speciale reglementate de art. 112 din Codul Penal. Acest lucru însemna că statul putea confisca de la cămătari doar banii obținuți ca dobândă, nu și banii împrumutați.
Legea modifică art. 351 din Codul Penal astfel: „Darea de bani cu dobândă, ca îndeletnicire, de către o persoană neautorizată, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani. Confiscarea specială poartă atât asupra sumei de bani date, cât și asupra dobânzii obținute prin săvârșirea infracțiunii, inclusiv când aceasta este cuprinsă în sumele ulterior împrumutate și se dispune conform art. 112 alin. (1) lit. e) din Codul Penal”.

Premierul Ilie Bolojan le-a cerut prefecților din toată țara să verifice datele privind organigramele din administrație oferite de primării și consilii județene. Solicitarea a fost făcută marți.

Conform reprezentanților Guvernului, premierul Ilie Bolojan a dispus prefecturilor, prin Ministerul Afacerilor Interne, să verifice datele comunicate până acum de primării și consilii județene în privința personalului din aparatele proprii. Șeful Executivului vrea ca până la finalul săptămânii să existe o situație la zi.

„Primarii și președinții de consilii județene care au comunicat inițial date eronate, au timp până joi, 4 septembrie 2025, să transmită cifrele corecte. Pe baza acestor date se realizează analiza personalului din aparatele proprii ale primăriilor și consiliilor județene care va fundamenta reforma administrației publice locale”, au precizat reprezentanții Guvernului.

Victor Negrescu a prezentat prioritățile din noua sesiune a Parlamentului European. Vicepreședintele legislativului european s-a referit la proiectele care vizează România.

Prioritățile au fost prezentate pe Facebook.

„A început o nouă sesiune a Parlamentului European. Pentru mine, acest moment înseamnă continuarea luptei pentru proiectele importante ale României și ale Uniunii Europene. Am prezentat în ultimul newsletter cele 10 priorități concrete pe care le voi susține în perioada următoare”, a transmis Victor Negrescu.

Prioritățile sunt următoarele:
-un viitor cadru financiar multianual pentru perioada 2028-2034 echitabil cu accent pe fondurile de coeziune și cele pentru agricultură
-noi proiecte pilot cheie pentru România în bugetul european pentru anul viitor
-simplificarea legislației europene și aprobarea pachetelor Omnibus
-creșterea influenței României în UE prin sprijinirea consolidării rolului European Cybersecurity Competence Center în România și a agențiilor conduse de români
-transformarea Parlamentului European pentru a crește încrederea în modul său de funcționare
-consolidarea fondurilor pentru sănătate și reducerea disparităților
-implementarea adecvată a PNRR-urilor
-promovarea educației ca prioritate transversală la nivel european
-creșterea transparenței la nivelul UE și combaterea corupției în instituțiile europene
-susținerea parcursului european al Republicii Moldova