Conducerea Romsilva a fost amenințată de ministrul Mediului, Mircea Fechet. Voi demite întreaga conducere a Regiei Naționale a Pădurilor, împreună cu conducerea Direcției Silvice Ilfov, dacă se deschide drumul forestier prin pădurea Băneasa, a declarat ministrul Mediului.

Mircea Fechet susține că nu a fost informat sau consultat în această problemă.

„Voi demite întreaga conducere a Regiei Naționale a Pădurilor, împreună cu conducerea Direcției Silvice Ilfov, dacă se deschide drumul forestier prin pădurea Băneasa. Sunt total împotriva accesului cu autoturisme în pădure, m-am opus de la început - deși nu am fost informat sau consultat în legătură cu o astfel de decizie - pentru că vorbim despre mii de mașini care ar transforma un drum forestier într-o autostradă. Cine interpretează greșit Codul Silvic nu face decât să încalce legea. E halucinant modul în care, într-un moment când atenția publică este îndreptată pe subiectul inundațiilor și al dezastrului de la Salina Praid, singura urgență a unora este cum să ocolească legea și să răspundă unor interese care sfidează bucureștenii”, a scris, pe Facebook, Mircea Fechet.

Ministrul Mediului se declară revoltat de situație.
„Pentru că, da, privații care și-au făcut un obiectiv din drumul forestier din Băneasa sunt de acord cu accesul auto, dar doar dacă și Direcția Silvică primește permisiunea să folosească barierele (!). Nu voi accepta ca o instituție publică, Romsilva, să devină prizoniera unor interese private, în loc să apere interesul românilor și patrimoniul natural al României. Pădurea Băneasa nu este o autostradă și nu va deveni niciodată un spațiu de tranzit auto doar pentru confortul unor dezvoltatori sau al unor șoferi grăbiți! Acest drum forestier a fost creat pentru gestionarea durabilă a pădurii, nu pentru a satisface ambițiile unor grupuri de interese care văd în pădure un simplu culoar de trafic. Vreau să protejăm, prin toate mijloacele legale, ultima pădure urbană a Capitalei, locul în care oamenii își găsesc liniștea, relaxarea și oxigenul. Nu sunt de acord să cedăm niciun metru pătrat din Pădurea Băneasa traficului auto și voi face tot ce ține de mine, ca ministru al Mediului, pentru a opri orice tentativă de abuz. Pădurea este a tuturor, nu a unora care o privesc doar ca pe o oportunitate imobiliară sau ca pe un drum de scurtătură. Cei care au semnat documente fără bază legală sau au inițiat astfel de demersuri care transformă pădurile în autostrăzi vor răspunde”, a precizat Mircea Fechet.

Marian Godină a dezvăluit că a refuzat funcția de secretar de stat în MAI. Funcția i-a fost propusă de un politician, însă, după o perioadă de analiză, oferta a fost refuzată. „Sper ca acolo să ajungă un om onest și mult mai bine pregătit decât mine, care să mă facă să fiu și mai împăcat cu hotărârea luată”, a relatat Godină.

Celebrul polițist a povestit pe Facebook cum s-a ajuns la propunere.

„Se pare că unele persoane de la vârful politicii românești au înțeles, după tot ce s-a întâmplat în societatea noastră, că lumea s-a săturat de aceiași oameni plantați în funcții parcă pe vecie. Au înțeles că e nevoie de oameni noi, nemânjiți, lipsiți de aroganță, care să vină cu un suflu modern și proaspăt și, mai ales, în care societatea să aibă încredere. În acest context, vinerea care abia a trecut, am avut o întâlnire cu unul dintre liderii politici, întâlnire în cadrul căreia am fost întrebat dacă aș fi dispus să ocup o funcție de secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Neștiind ce să răspund, am zis că cel mai înțelept ar fi să reflectez câteva zile, rămânând să vin cu un răspuns azi”, a scris Marian Godină.

El a explicat de ce a refuzat oferta.

„Încă de când am devenit cunoscut am suferit, și încă sufăr, de sindromul impostorului. Am simțit de multe ori că sunt pus pe un piedestal mult prea mare, de multe ori sunt stânjenit de laudele primite, am simțit de multe ori că nu merit lucrurile bune care mi s-au întâmplat și care încă mi se întâmplă, cele mai multe datorită vouă, celor care mă urmăriți aici. Sunt stânjenit când sunt numit <scriitor>, m-am simțit de multe ori prost când am primit premii, diplome, invitații etc. Așadar, primul sentiment pe care l-am simțit când mi s-a făcut propunerea asta a fost tot un soi de jenă pe care mi-e foarte greu să o descriu în cuvinte. Probabil m-am temut ca nu cumva să fie o pălărie mult prea mare pentru mine. M-am gândit zilele astea dacă, în cazul în care propunerea s-ar materializa, aș putea face ceva bun pentru colegii mei din MAI, mi-am pus și câteva idei pe hârtie. M-am gândit și m-am tot gândit. Mi-a fost teamă să nu cad în păcatul trufiei, dar să nu fiu nici laș. Știu că sunt oameni care ar fi acceptat fără să stea pe gânduri. Știu că sunt persoane analfabete care nu și-ar fi pus nicio clipă la îndoială abilitățile și ar fi acceptat fără să ezite, ba chiar și-ar fi dorit funcția de ministru. Eu am stat însă și m-am gândit. Am luat decizia să nu accept această propunere, dar mă bucur că cineva s-a gândit la mine și sper ca acolo să ajungă un om onest și mult mai bine pregătit decât mine, care să mă facă să fiu și mai împăcat cu hotărârea luată”, a precizat Marian Godină.

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că următorul Summit B9 va avea loc la București. România va organiza următorul summit regional de securitate, peste un an, a transmis șeful statului.

„La propunerea noastră, următorul summit va fi la București”, a anunțat Nicușor Dan, la finalul summitului de la Vilnius.
Președintele Nicușor Dan a spus că discuțiile de la Vilnius s-au concentrat în mare parte pe pregătirea summit-ului NATO de la Haga, unde o miză importantă va fi angajamentul statelor membre pentru mărirea cheltuielilor militare.
Participanții la summit au subliniat importanța prezenței militare americane în această zonă a Europei și necesitatea întăririi conexiunii dintre Europa și Statele Unite, în contextul războiului din Ucraina care durează de trei ani și câteva luni.
De asemenea, s-a discutat despre războiul hibrid care afectează multe țări NATO, iar toate țările participante și-au exprimat intenția de a continua sprijinul pentru Ucraina.

Administrația Fondului pentru Mediu a anunțat că înscrierile în Programul Rabla Auto 2025 pentru persoane fizice, unități administrativ-teritoriale și instituții publice vor începe în luna iunie.

Concret, sesiunea dedicată unităților administrativ-teritoriale și instituțiilor publice începe în 4 iunie, la ora 10.00, iar sesiunea Rabla pentru persoanele fizice va începe în 19 iunie tot la ora 10.00. Ambele sesiuni vor rămâne deschise până la data de 27 noiembrie sau până la epuizarea bugetului alocat.

Programul Rabla Auto 2025 le oferă persoanelor fizice posibilitatea de a accesa finanțare nerambursabilă pentru casarea autovehiculelor vechi, poluante, și achiziționarea de autovehicule noi, mai puțin poluante și mai eficiente energetic.
„Rabla Auto rămâne una dintre cele mai eficiente căi prin care sprijinim direct populația să renunțe la mașinile vechi și să opteze pentru vehicule moderne, mai prietenoase cu mediul. Anul acesta am simplificat procedurile și am alocat un buget semnificativ, astfel încât cât mai mulți cetățeni să poată beneficia de acest sprijin”, a declarat Florin Bănică, președintele Administrației Fondului pentru Mediu.
În cadrul acestui program, nu este permisă finanțarea achiziției autovehiculelor alimentate cu motorină, pentru a încuraja utilizarea tehnologiilor mai prietenoase cu mediul.
Programul oferă o procedură simplificată și acces rapid la finanțare, solicitanții înscriindu-se direct în aplicația informatică disponibilă pe site-ul AFM, www.afm.ro.
Valoarea eco-tichetelor acordate în cadrul programului Rabla Auto este următoarea:
-37.000 de lei pentru achiziția unui autovehicul nou pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen;
-15.000 de lei pentru un autovehicul plug-in hibrid sau o motocicletă electrică;
-12.000 de lei pentru un autovehicul nou cu sistem de propulsie hibrid;
-10.000 de lei pentru un autovehicul nou cu motor termic (benzină, GPL/GNC) sau o motocicletă;
-120.000 de lei pentru achiziția unui autovehicul nou plug-in hibrid sau pur electric de către instituțiile publice și UAT-uri.
Potrivit statisticii, de la debutul Programelor Rabla în România, peste 1 milion de autovehicule vechi au fost scoase din circulație.