Primarul General, Stelian Bujduveanu: “Centrul vechi trebuie să devină o locație cu care să ne mândrim. De aceea, am stat de vorbă cu antreprenorii care dau viață acestui spațiu. Am vrut un dialog direct și soluții care să funcționeze pentru toți.

Zilele următoare vom merge pe teren, stradă cu stradă, terasă cu terasă. Vom identifica neregulile și vom cere remedierea lor. Regulile pentru amplasarea teraselor sunt clare și trebuie respectate pentru a avea un spațiu curat, ordonat și în armonie cu peisajul istoric.

Pe termen mediu, planul nostru este:

- să actualizăm regulamentul cu reguli adaptate și pentru sezonul rece;

- să aducem mai multă diversitate în Centru, sprijinind meșteșugarii și artiștii locali.

Centrul Istoric trebuie să fie un spațiu de care bucureștenii să fie mândri și unde turiștii să se întoarcă cu plăcere”

Partidul Social Democrat a stabilit, în ședința de luni, poziția oficială privind reducerea numărului de angajați din administrația publică locală. Social-democrații susțin o diminuare de cel mult 20% din numărul de posturi efectiv ocupate, au transmis reprezentanții formațiunii.

Primarul municipiului Craiova, Lia Olguța Vasilescu, a explicat că PSD este de acord cu o reducere de 30% din totalul posturilor existente, dar nu mai mult de 20% dintre cele ocupate în prezent.
„Suntem de acord cu o reducere de 30% din numărul total de posturi, dar nu mai mult de 20% din numărul de posturi efectiv ocupate”, a declarat Vasilescu.

Ea a argumentat că această limită este necesară pentru a evita situațiile inechitabile între administrațiile locale de dimensiuni diferite.
„În legislația actuală există prevederi care nu sunt cele mai potrivite. De exemplu, o primărie care are 200.000 de locuitori trebuie, potrivit legii, să aibă același număr de funcționari publici ca una cu aproape 400.000 de locuitori”, a explicat edilul Craiovei.

PSD consideră că, în aceste condiții, reducerea mai accentuată a posturilor ocupate ar putea afecta capacitatea de funcționare a unor primării mari, de unde și propunerea de plafonare la 20%.

Guvernul condus de Ilie Bolojan a anunțat că își propune o reformă administrativă amplă, care ar presupune eliminarea a circa 13.000 de posturi din administrația publică locală.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat duminică, referitor la extrădarea fostului primar general al Capitalei, Sorin Oprescu, din Grecia, că nu mai există impedimente în calea predării acestuia către România, întrucât condițiile de detenție din penitenciarele românești „sunt la standarde europene”.

„În acest moment, condițiile de detenție oferite de România sunt la standarde europene, iar impedimentul apreciat anterior de autoritățile elene a dispărut”, a declarat Marinescu pentru Digi24.
Oficialul a explicat că procedura mandatului european de arestare presupune o examinare rapidă de către instanțele din Grecia, urmând ca Sorin Oprescu să fie prezentat unui magistrat care va decide dacă este sau nu de acord cu predarea sa.
„De la ultima solicitare făcută de România au intervenit două hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene care, apreciem noi, sunt în sprijinul cererii actuale de predare. Vom lua toate măsurile care țin de cooperarea judiciară loială și vom pune la dispoziția autorităților din Grecia toate informațiile relevante”, a adăugat ministrul.

Fostul edil a fost reținut sâmbătă, în apropierea aeroportului din Salonic, după ce autoritățile elene au primit noi informații de la partea română privind îmbunătățirea condițiilor de detenție. România a transmis un angajament oficial privind aceste condiții, după ce, în 2022, Grecia respinsese cererea de extrădare invocând tratamentul neadecvat din penitenciare, în contextul vârstei (73 de ani) și al problemelor medicale ale lui Oprescu.
Sorin Oprescu a fost condamnat definitiv, pe 13 mai 2022, la zece ani și opt luni de închisoare pentru fapte de corupție. Procurorii au arătat că acesta a primit 25.000 de euro mită la locuința sa din Ciolpani, în legătură cu un grup infracțional organizat constituit în cadrul Primăriei Capitalei, cu scopul de a obține sume de bani din contracte publice.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a anunțat inițierea unei scrisori comune, semnate de 55 de eurodeputați din 19 state europene, prin care se solicită deschiderea imediată a negocierilor de aderare pe capitole cu Republica Moldova. Scrisoarea a fost transmisă președintelui Consiliului European, António Costa.

„Este un semnal politic puternic: Parlamentul European susține fără rezerve viitorul european al Republicii Moldova, recunoaște reformele realizate și cere ca opțiunea cetățenilor moldoveni, exprimată prin rezultatul alegerilor parlamentare, să fie valorificată și respectată”, a declarat Victor Negrescu.

Inițiativa are sprijinul unor lideri importanți ai Parlamentului European, proveniți din principalele familii politice democratice. Potrivit lui Negrescu, demersul „demonstrează unitatea și solidaritatea Europei cu Republica Moldova într-un moment decisiv pentru întreaga regiune”.
Eurodeputatul român a subliniat că scrisoarea nu face nicio referire la ideea de decuplare a Republicii Moldova de alte procese regionale, ci se concentrează exclusiv pe susținerea eforturilor și progreselor realizate de autoritățile de la Chișinău.

„Uniunea Europeană trebuie să acționeze acum pentru a demonstra susținerea sa pentru democrația, reziliența și ambițiile europene ale cetățenilor din Republica Moldova”, a adăugat vicepreședintele Parlamentului European.