Angajații Senatului României își exprimă nemulțumirea față de majorarea salarială propusă de Guvern. Ei au organizat proteste și cer bani mai mulți.

Sindicatul Funcționarilor Publici din Senatul României și Sindicatul Personalului Contractual din Senatul României au anunțat luni că se solidarizează cu protestatarii.

„În urma celor două proteste ale angajaților Senatului României, la care au participat peste 200 de salariați, sindicatele din Senatul României au luat act și se solidarizează cu colegii nemulțumiți. Asigurăm angajații că vor fi făcuți pașii legali necesari pentru identificarea soluțiilor adecvate și ne exprimăm dezacordul față de propunerea Executivului de a majora salariile doar cu 10%, în două tranșe. Declarăm clar și răspicat: Suntem funcționarii statului care asigură funcționarea Legislativului României! O greșeală minoră din partea noastră poate avea repercusiuni asupra întregii societăți. Dacă și noi ne-am îndeplini obligațiile în rate și la un nivel minim, așa cum sunt propunerile de majorare salarială, înseamnă că ar trebui să ne calibrăm activitatea după aceleași tipare. Menționăm un aspect important care pare a fi ignorat: factorul politic nu ar trebui să se bazeze pe dictonul așteaptă mulți la ușă, dacă vreți, plecați”, scrie în comunicatul de presă al sindicaliștilor.

Sindicaliștii cer mai mulți bani de la Guvern.
„Solicităm Guvernului României reevaluarea propunerii sale de majorare a salariilor angajaților din Parlamentul României cu un procent de 20%, în două tranșe: 15% începând cu luna iunie 2024 și 5% în luna septembrie 2024, raportat la nivelul acordat pentru luna ianuarie 2024. Reiterăm faptul că am dovedit respect și loialitate față de instituția în care ne desfășurăm activitatea și am ales calea dialogului, evitând mișcările sindicale de protest. Aceasta nu trebuie interpretată ca fiind o lipsă de acțiune sau acceptarea primei oferte. Așteptăm același respect pe care și noi l-am oferit de-a lungul timpului”, au mai transmis sindicaliștii.

Ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu a participat luni, 27 mai 2024, la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, Consiliul Afaceri Externe (CAE), care a avut loc la Bruxelles.
Agenda reuniunii a inclus agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei - dezbatere cu participarea ministrului ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, prin video-conferință, precum și evoluțiile din Orientul Mijlociu, a anunțat MAE.

În cadrul întâlnirii, ministrul Luminița Odobescu a accentuat necesitatea continuării și consolidării sprijinului pentru Ucraina și a condamnat atacurile intense și repetate ale Rusiei asupra infrastructurii civile și energetice ucrainene. În context, a evidențiat sprijinul substanțial bilateral oferit de România către Ucraina în domeniul energiei și disponibilitatea de a continua acest tip de sprijin.

Ministrul afacerilor externe român a subliniat importanța furnizării rapide de asistență militară pentru Ucraina prin implementarea Fondului de Asistență pentru Ucraina în cadrul Instrumentului European pentru Pace (EPF). A subliniat importanța adoptării rapide a celui de-al 14-lea pachet de sancțiuni UE la adresa Rusiei. A exprimat sprijin pentru crearea unui nou regim de sancțiuni pentru acțiunile hibride ale Rusiei și a condamnat recentele provocări inacceptabile la adresa unor state membre UE din regiunea Mării Baltice, exprimând solidaritatea României cu acestea. Oficialul român a atras atenția cu privire la atacurile hibride ale Rusiei asupra Republicii Moldova, care generează vulnerabilități semnificative mai ales în contextul proceselor electorale din această țară.

Ministrul Luminița Odobescu a reiterat susținerea României pentru parcursul european al Ucrainei și Republicii Moldova și organizarea primelor Conferințe Interguvernamentale până la finalul lunii iunie 2024. Cu privire la Formula de Pace a Președintelui Zelenski, a subliniat importanța coordonării la nivel european și cu partenerii globali pentru a asigura succesul Conferinței din Elveția din luna iunie.
Evoluțiile din Orientul Mijlociu au fost abordate inclusiv în cadrul unui schimb de opinii informal al miniștrilor europeni cu omologii din Arabia Saudită, Egipt, Iordania, Qatar, Emiratele Arabe Unite și secretarul general al Ligii Statelor Arabe. Ministrul Luminița Odobescu a salutat rolul statelor din regiune în menținerea stabilității regionale, în detensionarea situației de securitate și mediere, precum și facilitarea acordării de asistență umanitară urgentă pentru civilii din Gaza.
Ministrul român a subliniat necesitatea soluționării crizei din Gaza prin continuarea eforturilor pentru eliberarea tuturor ostaticilor, fără precondiții, încetarea focului, acordarea de asistență umanitară cuprinzătoare și reluarea procesului politic care să conducă la o pace durabilă, bazată pe soluția celor două state, în coordonare cu SUA, Marea Britanie și partenerii regionali. În cadrul discuțiilor, a reconfirmat angajamentul constant al României în ameliorarea situației umanitare și a menționat furnizarea unui nou transport de asistență umanitară către Gaza prin intermediul culoarului umanitar din Cipru.

Cel mai în vârstă candidat la alegerilor locale din 9 iunie are 100 de ani. La polul opus este un candidat care are puțin peste 23 de ani. Statistica a fost prezentată marți, în cadrul unei conferințe de presă, de președintele AEP, Toni Greblă.

La alegerile locale s-au înscris 207.389 de candidați, dintre care 11.500 candidează pentru CJ/CGMB, iar pentru funcțiile de primari candidează 11.386 de persoane. Pentru funcția de primar 9.776 s-au înscris în mediul rural pentru alegerile locale, iar în mediul urban 1.610 persoane. Dintre aceștia 10,56% sunt femei în rural și 12,36% în mediul urban.

În privința vârstei un candidat are 100 de ani, altul 23, în timp ce doi au 95 de ani.
„Cel mai tânăr candidat pentru alegerile locale și europarlamentare are puțin peste 23 de ani, iar cel mai în vârstă, seniorul, are 100 de ani. Avem, de asemenea, doi candidați la alegerile locale de 95 de ani, doi de 94 de ani și așa mai departe”, a arătat Toni Greblă.
Pentru alegerile la Parlamentul European s-au înscris 494 de candidați, dintre care 167 sunt femei (33,81%).

Mediul de afaceri nu reprezintă adversarul guvernului, iar decizia de majorare a salariului minim este luată cu această nevoie de sprijinire a întreprinzătorilor, a declarat președintele PNL, Nicolae Ciucă. Liderii coaliției de guvernare s-au întâlnit luni pentru a discuta despre majorarea salariului minim..

Anterior, măsura a fost discutată și cu partenerii sociali.
„Noi am avut discuții la nivelul coaliției. (...) Am discutat cu mediul de afaceri, cu sindicatele, cu partenerii de coaliție. Decizia de majorare a salariului minim e luată cu această nevoie de sprijinire a mediului de afaceri. (...) În aceste condiții, la discuțiile care au avut loc la Guvern, s-a stabilit ca această mărire să fie de 400 de lei, cu mențiunea că nu doar 200 de lei, ci 300 de lei să rămână ca sumă neimpozabilă, astfel încât patronatul, cei care au responsabilitatea planurilor de afaceri, să poată să se adapteze la această nouă schimbare a salariului minim, a creșterii salariului minim”, a explicat Nicolae Ciucă.

Potrivit liderului liberal, sectorul privat reprezintă „motorul dinamicii economiei româneștri” care alimentează tot ceea ce înseamnă venituri la buget”.
„Ca atare, guvernul și orice instituție a statului nu trebuie să fie decât partenerul mediului de afaceri. Mediul de afaceri nu reprezintă adversarul guvernului. Adversarii sunt în altă parte, dincolo de graniță. Trebuie să acomodăm toate deciziile astfel încât să nu impactăm asupra modului în care se derulează planurile de afaceri. În momentul de față există un angajament la nivelul coaliției, la nivelul guvernului, ca după această decizie de mărire să se stabilească și să se agreeze mecanismul în funcție cu cele agreate și la nivelul UE, mecanismul ca salariul minim să fie crescut pe baze clare, principiale, oneste între toți factorii”, a precizat Ciucă.
Declarațiile au fost făcute marți, la Timișoara, acolo unde liderii liberali se află în campanie electorală.