UiPath Foundation şi Brio, platforma de teste digitale standardizate adresate elevilor români, lucrează la dezvoltarea primului test de evaluare a literaţiei digitale din România, în condiţiile în care statisticile oficiale relevă faptul că ţara se află pe ultimul loc în Europa la abilităţile digitale generale de bază în rândul tinerilor, informează organizaţia non-profit.

Instrumentul se adresează elevilor din clasele I - XII, va fi disponibil gratuit pe platforma brio.ro şi va fi dezvoltat în concordanţă cu reglementările cuprinse în Cadrul European pentru evaluarea competenţelor digitale emis de Comisia Europeană (CE). Acesta va include testare pentru toate nivelurile de dificultate şi va corela competenţele digitale pe care ar trebui să le deţină fiecare copil, pentru fiecare nivel de vârstă.

În ciuda nivelului redus de competenţe digitale, în cadrul învăţământului obligatoriu, România are cel mai mare număr de ore alocate competenţei digitale ca disciplină separată obligatorie în învăţământul secundar superior. Totodată, România înregistrează cele mai bune rezultate în dimensiunea Conectivitate, datorită utilizării ridicate a benzii largi de foarte mare viteză şi a disponibilităţii ample a reţelelor de foarte mare capacitate fixe, în special în zonele urbane.

Conform Indicelui economiei şi societăţii digitale (DESI), patru din zece adulţi şi o treime dintre angajaţii europeni nu deţin abilităţi digitale de bază. Strategia Comisiei Europene privind digitalizarea prevede ca 70% dintre adulţii europeni să deţină un nivel de bază al competenţelor digitale până în anul 2025.

Datele centralizate la nivel european relevă faptul că, în 2019, patru din cinci tineri cu vârste cuprinse între 16 şi 24 de ani (80%) din Uniunea Europeană deţineau competenţe digitale de bază sau peste nivelul de bază. Cele mai mici ponderi au fost observate în România (56%), Bulgaria (58%), Italia (65%), Ungaria (68%), Letonia şi Luxemburg (ambele cu 75%).

 

Universitatea “Danubius” din Galați și Centrul pentru Studii Danubiene și Cercetare, alături de partenerii săi, Universitatea de Stat din Cahul “B.P. Hasdeu”, Republica Moldova, Universitatea Liberală de Stat din Izmail, Ucraina, Universitatea din Ruse "Angel Kanchev", Bulgaria, Universitatea EDUCONS, Serbia, Universitatea de Cultură și Arte din Kiev, Ucraina, Universitatea de Cultură din Kiev, Ucraina, organizează cea de-a 11-a ediție a Conferinței Internaționale “Dunărea – Axă a Identității Europene” (DAIE), pe data de 29 iunie, 2021.

Tema centrală a acestei serii de evenimente se concentrează pe cercetarea științifică Dunăreană. Participanții, profesori și cercetători, se întâlnesc anual cu ocazia Zilei Internaționale a Dunării (29 Iunie), pentru a face schimb de informații și pentru a dezbate, conceptual, o gamă largă de chestiuni specific Dunărene. Mobilizatoare pentru experți din diverse arii, Conferința privește interdisciplinaritatea ca scop a cercetării academice.

Societatea Academică din România şi Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), alături de Friedrich Ebert Stiftung România, au lansat studiul naţional "Meditaţiile în România: sistem educaţional paralel sau complementar?".

Conform studiului, sistemul orelor particulare/meditaţiilor este accesat "în mai mare măsură" de către părinţii din mediul urban, cu studii medii şi superioare, care au unul-doi copii în familie, venituri peste medie şi care sunt "nemulţumiţi" de sistemul public de educaţie.

Acelaşi studiu mai arată că unul din trei copii a participat la meditaţii plătite în anul şcolar 2019-2020 şi tot atâţia au participat şi la consultaţii/ore de pregătire gratuită.

Organizaţiile care au realizat acest demers sociologic, dezvoltat pe două coordonate (consultarea atât a elevilor, beneficiari direcţi ai educaţiei, cât şi a părinţilor, cei care, de multe ori, sunt implicaţi direct în susţinerea acestui sistem al meditaţiilor), au lansat şi o serie de recomandări adresate decidenţilor, între care crearea voucherului educaţional, finanţat din fonduri europene, acordat tuturor elevilor care provin din familii al căror venit lunar nu depăşeşte două salarii minime nete pe economie, extinderea Programului naţional de educaţie remedială de tip "Şcoală după şcoală" şi pentru învăţământul liceal, precum şi continuarea acestuia în timpul anului şcolar 2021-2022.

Un test rapid poate detecta în doar câteva minute dacă o persoană este vaccinată. Acestea ar putea fi folosite în lipsa cardului de vaccinare.

Testul, dezvoltat de Universitatea Johns Hopkins din Statele Unite, poate detecta persoanele vaccinate şi ar putea fi folosit de cei care aşteaptă să se îmbarce în avion sau la coadă, înaintea unui eveniment artistic.

Testul este similar cu cel folosit acasă pentru determinarea grupei de sânge şi a identificat anticorpii la 87,5% din pacienţi. Robert Kruse, cel care a creat testul de sânge, crede că acesta ar putea fi folosit în lipsa unui card de vaccinare.

Centrul de Advocacy și Drepturile Omului (CADO) în parteneriat cu Asociația Consultanților în Dezvoltare Comunitară au lansat, joi, monitorizarea segregării școlare din cadrul proiectului Școala pentru toți copiii II, finanțat de Active Citizens Fund, care se derulează timp de 16 luni (1 februarie 2021 – 31 mai 2021).

Cerasela Bănică, președintele Centrului de Advocacy și Drepturile Omului (CADO), a declarat joi, în deschiderea conferinței de lansare, că proiectul monitorizării segregării școlare se va desfășura în 880 de localități din 11 județe și are la bază rezultatele obținute în perioada 2015-2016 când s-au pus bazele unui sistem de monitorizare a segregării școlare.

Secretarul de stat în Ministerul Educației și Cercetării Radu Szekely a subliniat faptul că pandemia de COVID -19 a întârziat aplicarea metodologiei de monitorizare a segregării în școli, deși UNICEF a transferat către Minister platforma și indicatorii necesari monitorizării.

Nivelul anticorpilor din sânge capabili să neutralizeze variantă indiană a coronavirusului (B.1.617.2) este mai mic la persoanele vaccinate cu Pfizer, comparativ cu anticorpii generaţi împotriva altor variante, potrivit unui studiu publicat joi de revista The Lancet, relatează EFE.

Potrivit cercetătorilor de la Institutul Francis Crick şi de la National Institute for Health Research (NIHR), ambele britanice, cantitatea acestor anticorpi descreşte odată cu vârsta şi cu trecerea timpului.

Concluziile lor arată că nivelul anticorpilor capabili să neutralizeze varianta B.1.617.2 (Delta) la persoanele care au completat schema cu Pfizer este de cinci ori mai mic faţă de varianta originală a coronavirusului, pe baza căreia sunt dezvoltate actualele vaccinuri

Autorii cercetării notează că doar cu o singură doză de Pfizer este „mai puţin probabil” să se dezvolte o cantitate la fel de mare de anticorpi împotriva variantei Delta (indiană) ca în cazul variantei Alpha (britanică), predominantă în Marea Britanie.

Din acest motiv ei au susţinut necesitatea scurtării termenului de administrare între prima şi a doua doză de Pfizer.

Nivelurile de anticorpi se reduc împotriva tuturor variantelor odată cu creşterea în vârstă, dar nu a fost semnalate diferenţe semnificative în ce priveşte bărbaţii sau femeile, sau în funcţie de indicele corporal.

 

La nivelul UE, România este prima ţară care a demarat campania de vaccinare şi pentru grupa de vârstă 12 - 15 ani.

În ultimele 24 de ore, au fost vaccinate un număr de 1.903 persoane cu vârsta cuprinsă între 12 şi 15 ani, cele mai multe în municipiul Bucureşti - 494, urmat de judeţul Cluj - 178 de persoane şi judeţul Ilfov - 140 de persoane", după cum a declarat preşedintele Comitetului naţional pentru coordonarea vaccinării anti-COVID, Valeriu Gheorghiţă într-o conferinţă de presă.El a mai anunţat că, de la 1 iunie, se permite programarea minorilor prin intermediul contului părintelui sau tutorelui legal, iar în ultimele 48 de ore 4.173 de copii au fost înscriși în platforma de programare în vederea vaccinării.Valeriu Gheorghiţă a amintit câteva elemente importante legate de vaccinarea copiilor cu vârsta cuprinsă între 12 şi 15 ani:* Prezentarea se poate face direct la centrele de vaccinare, unde există vaccinul BioNTech - Pfizer, atât centre fixe, centre de tip drive - thru, centre de tip maraton, dar şi la cabinetele de medicină de familie;* Vaccinarea se poate face cu programare în platformă;* Consimţământul informat este obligatoriu. Fără acest consimţământ informat nu se poate face vaccinarea minorului. Acest consimţământ informat se obţine de la părinţi sau de la tutorele legal;* Minorul trebuie să fie însoţit la centrul de vaccinare de către reprezentantul legal indiferent care este acesta;* Schema de vaccinare este similară cu a persoanelor cu vârsta de peste 16 ani, constând în două doze, care se administrează la interval de 21 de zile;* Chestionarul de triaj medical adresat minorilor şi consimţământul informat, adaptat pentru minori, poate să fie descărcat de pe platforma naţională Rovaccinare şi completat de acasă.

La nivelul UE, România este prima ţară care a demarat campania de vaccinare şi pentru grupa de vârstă 12 - 15 ani.

În ultimele 24 de ore, au fost vaccinate un număr de 1.903 persoane cu vârsta cuprinsă între 12 şi 15 ani, cele mai multe în municipiul Bucureşti - 494", după cum a declarat preşedintele Comitetului naţional pentru coordonarea vaccinării anti-COVID, Valeriu Gheorghiţă într-o conferinţă de presă.El a mai anunţat că, de la 1 iunie, se permite programarea minorilor prin intermediul contului părintelui sau tutorelui legal, iar în ultimele 48 de ore 4.173 de copii au fost înscriși în platforma de programare în vederea vaccinării.Valeriu Gheorghiţă a amintit câteva elemente importante legate de vaccinarea copiilor cu vârsta cuprinsă între 12 şi 15 ani:* Prezentarea se poate face direct la centrele de vaccinare, unde există vaccinul BioNTech - Pfizer, atât centre fixe, centre de tip drive - thru, centre de tip maraton, dar şi la cabinetele de medicină de familie;* Vaccinarea se poate face cu programare în platformă;* Consimţământul informat este obligatoriu. Fără acest consimţământ informat nu se poate face vaccinarea minorului. Acest consimţământ informat se obţine de la părinţi sau de la tutorele legal;* Minorul trebuie să fie însoţit la centrul de vaccinare de către reprezentantul legal indiferent care este acesta;* Schema de vaccinare este similară cu a persoanelor cu vârsta de peste 16 ani, constând în două doze, care se administrează la interval de 21 de zile;* Chestionarul de triaj medical adresat minorilor şi consimţământul informat, adaptat pentru minori, poate să fie descărcat de pe platforma naţională Rovaccinare şi completat de acasă.

Coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare, Valeriu Gheorghiţă, a anunţat, miercuri, că peste 4,3 milioane de persoane au fost vaccinate cu cel puţin o doză şi sunt peste 3,5 milioane de persoane vaccinate cu schemă completă.

Valeriu Gheorghiţă participă, miercuri, la deschiderea primului centru mobil de vaccinare împotriva COVID-19, destinat imunizării copiilor cu vârste între 12 şi 15 ani, în Sectorul 4.

Acesta a precizat că succesul campaniei va depinde de implicarea autorităţilor locale.

”Situaţia epidemiologică este una foarte bună în momentul de faţă, ne dorim consolidarea acestui tip de răspuns, iar acest lucru se face doar prin vaccinarea unui număr cât mai mare de persoane. Este important să asigurăm în egală măsură accesul persoanelor din mediul rural la vaccinare, cât mai facil şi tocmai de aceea prioritatea noastră este organizarea de etape de acţiuni de vaccinare din poartă în poartă, din gospodărie în gospodărie prin evenimente de tip maraton de vaccinare şi de asemenea prin creşterea numărului de persoane care se pot vaccina în cabinetele de medicină de familie”, a mai spus Valeriu Gheorghiţă

Gala Profesorului Bologna, un proiect de tradiţie al Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), a ajuns la a XIII-a ediţie. Scopul său principal este îmbunătăţirea sistemului de învăţământ superior din România, prin premierea și promovarea profesorilor ce formează generaţii, reprezintă adevărate valori şi sunt modele pentru studenţi.

Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați are și în acest an profesori apreciați de studenți. Duminică, 30 mai 2021, a avut loc la București Gala Profesorului Bologna-2021. Este vorba despre șef lucrări dr. ing. Veronica Jâșcanu, de la Facultatea de Automatică, Calculatoare, Inginerie Electrică și Electronică și șef lucrări dr. ing. Dănuț Mocanu, de la Facultatea Știința și Ingineria Alimentelor.

În opinia organizatorilor „profesorul Bologna este un specialist, pasionat de educație, care folosește tehnologia și metodele potrivite de predare cu scopul de a pregăti studenții pentru integrarea în piața muncii, și, mai important, în societatea de mâine. Un Profesor Bologna analizează și răspunde nevoilor morale, dar și etice ale studenților, știe să decodifice informația într-un limbaj corect, firesc, apropiat. El reprezintă pedagogul care lasă senzația generală de prietenie/ afecțiune/ apropiere, echitate între generații. Profesorul Bologna sau Proful Tare este orice dascăl care depăşeşte graniţele disciplinei pe care o predă şi găseşte căi inedite pentru a se apropia de studenţi. Este cel care le câştigă prezenţa, respectul şi atenţia prin creativitatea metodelor de predare, prin jovialitatea şi uşurinţa cu care se lasă înţeles, prin darul oratoriei şi răbdare. Mai presus de orice, Proful Tare conştientizează responsabilitatea pe care şi-a asumat-o şi inspiră încredere, motivând studenţii să devină adevăraţi profesionişti în domeniul pe care îl aleg”.

 

Cartea a apărut în colecţia Modern Classics a editurii. Pe coperta a patra, scriitoarea Olga Tokarczuk, laureată cu Nobel, "a scris câteva cuvinte generoase", a anunțat Cărtărescu pe Facebook. 

Seria evenimentelor care marchează lansarea va continua pe 1 iunie, ziua de naştere a lui Mircea Cărtărescu. Atunci va fi transmisă pe canalele online ale ICR Londra o expoziţie cu fotografii selectate de scriitor din arhiva personală, care dezvăluie momente din copilărie, adolescenţă, din viaţa de familie sau marile întâlniri literare ale acestuia.

Pe 7 iunie va avea loc o discuţie menită să cartografieze generaţia literară a anilor '80, cu trei dintre cei mai distinşi exponenţi ai acesteia: Mircea Cărtărescu, Magda Cârneci şi Matei Vişniec, moderată de jurnalista culturală Miriam Balanescu. 

În final, pe 10 iunie, reputatul scriitor, jurnalist şi critic literar englez Boyd Tonkin, fost preşedinte al juriului Man Booker International Prize şi neobosit susţinător al literaturii de limbă străină în spaţiul britanic, îl întâlneşte pentru prima oară public pe Mircea Cărtărescu pentru o mult aşteptată conversaţie despre romanul "Nostalgia".