Cunoscutul actor Ion Dichiseanu a murit joi, la vârsta de 87 de ani. Potirvit apropiaților acesta se afla internat la Spitalul Floreasca din Capitală de câteva luni unde primea tratament pentru o infecție cu o bacterie. Potrivit purtătorului de cuvânt al spitalului, decesul actorului s-a produs în jurul orei 14.00.

Actorul ar fi suferit de o pneumonie bilaterală din cauza infecției cu o bacterie. 

Ion Dichiseanu a fost un actor cu o bogată activitate teatrală şi cinematografică. S-a născut pe 20 octombrie 1933 în Adjud. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, Facultatea de Teatru din București în 1959. Este cunoscut datorită activității sale artistice în cadrul Teatrului Nottara, precum și pentru numeroasele roluri care l-au consacrat în cinematografie, teatru de televiziune și teatru radiofonic. 

Campania de vaccinare a fost demarată în această săptămână, după cum a anunţat preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind imunizarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă.

Au fost configurate în Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor 322 de spitale la nivel naţional. 198 sunt spitale care au avut centre de vaccinare funcţionale, o parte dintre ele au în continuare centre de vaccinare active şi sunt 124 de spitale noi care au intrat în acest demers. 

Potrivit dr. Gheorghiţă, în această activitate de vaccinare se pot înscrie şi spitalele private care doresc să îşi imunizeze pacienţii."În această săptămână se vaccinează în spitale din judeţele Ilfov, Botoşani, Alba, Gorj, Timiş şi Caraş Severin. De asemenea, sunt şi spitale care deja au vaccinat persoane internate, pacienţi cu boli cronice, cum ar fi Dolj, Sibiu, Bacău, Călăraşi, Brăila şi inclusiv Municipiul Bucureşti", a precizat Valeriu Gheorghiţă.El a adăugat că, în perioada 14 - 16 mai, la nivel naţional, au fost organizate 29 de evenimente de tip maraton de vaccinare anti-COVID, fiind imunizate în total de peste 60.000 de persoane.

Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi (UAIC) va organiza 11 şcoli de vară pentru elevii de liceu, cu precădere pentru cei dezavantajaţi social, pentru a-i încuraja să-şi finalizeze studiile şi să-şi continue educaţia la nivel terţiar.Conducerea UAIC a anunţat marţi că participarea elevilor la cursurile şcolilor de vară, care se vor desfăşura în perioada iulie-septembrie, este gratuită, fiind finanţată de Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare (Banca Mondială) prin Proiectul privind Învăţământul Secundar (ROSE).

"Şcolile de vară, cu o durată de două săptămâni, se vor desfăşura în campusul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi. Elevii participanţi vor beneficia de cazare şi masă pe toată perioada programului, iar facultăţile implicate vor asigura toate resursele necesare realizării activităţilor. Pe parcursul şcolilor de vară, elevii vor fi monitorizaţi în permanenţă de cadre didactice şi studenţi supraveghetori. Toate activităţile şcolilor de vară se vor desfăşura respectând normele în vigoare cu privire la prevenirea răspândirii virusului SAR-CoV-2 şi participanţilor li se vor pune la dispoziţie soluţii de dezinfectare şi măşti de protecţie. În cazul în care oraşul Iaşi va intra în scenariul roşu sau se va institui carantină la nivel zonal, regional sau naţional, activităţile şcolilor de vară se vor desfăşura în mediul on-line", au precizat organizatorii, într-un comunicat postat pe site-ul universităţii.Înscrierile au început luni, iar elevii care studiază la unul dintre liceele eligibile în cadrul Proiectului ROSE pot opta pentru următoarele şcoli de vară: "Vreau să fiu student la Litere! - LiteratIS" (Facultatea de Litere), 11-24 iulie, "Vacanţă juridică DREPT în Iaşi - Drept în Iaşi!" (Facultatea de Drept), 11-24 iulie, "Şcoală de vară pentru Economişti - EconomIS" (Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor), 5-18 iulie, "Descoperim Pământul spre culmile cunoaşterii! GEO-GEO" (Facultatea de Geografie şi Geologie), 5-18 iulie, "Experienţă universitară timpurie pentru elevii aflaţi în situaţii de risc: program-punte în domeniile Educaţie Fizică şi Sport şi Teologie Romano-Catolică - TEOSPOR" (Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport şi Facultatea de Teologie Romano-Catolică), 11-24 iulie.

De asemenea, se pot înscrie la "Şcoala de vară pentru Ştiinţe: program punte pentru tranziţia de la liceu la universitate - Vara Ştiinţelor" (Facultatea de Biologie şi Facultatea de Chimie), 18-31 iulie, la "Şcoala de vară în domeniul Teologiei Ortodoxe şi Istoriei pentru îmbunătăţirea oportunităţilor de participare la învăţământul universitar a elevilor cu risc de abandon - TEOIST" (Facultatea de Teologie Ortodoxă şi Facultatea de Istorie), 18-31 iulie sau la cursurile "De-ale viitorului: informatică şi matematică - INFORMAT (Facultatea de Informatică şi Facultatea de Matematică), 30 august - 12 septembrie, "Descoperă-ţi vocaţia prin educaţie! Şcoala de vară - Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei - DEVO" (Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei), 5-18 iulie, "Vino la Facultatea VERDE" (Facultatea de Biologie), 18-31 iulie sau "Cum ajung profesor/antrenor?" Şcoala de vară - CAPA (Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport), 22 august - 4 septembrie.

Societatea Națională de Medicina Familiei a organizat Conferința națională ”Ziua medicului de familie”, în perioada 13-16 mai 2021, în format online.

Printre invitați s-au numărat medici cu experiență, cadre didactice universitare și de la alte facultăți de medicină din țară, care aduc perspectiva multidisciplinară în managementul bolilor.

Lectorii, constituiți în grupurile de lucru patronate de Societatea Națională de Medicina Familiei, au oferit abordări aplicate, pe teme legate de pediatrie, cardiologie, vaccinologie, imagistică, strategii de dezvoltare organizațională etc.

Este vorba despre un manuscris pe un caiet studenţesc fără copertă pe care scrie doar "Partea a II-a" (datat Sinaia, 24 august 1958), "Însemnări despre anxietate (note autentice) Marin Preda, 1958, Buc. Dionisie Lupu" şi un caiet cu titlul "Jurnal foarte intim" sunt scrierile de mână ale lui Marin Preda care au ajuns, marţi, în posesia fiilor scriitorului, Nicolae şi Alexandru.

Au apărut şi au fost reproduse de mai multe ori de Eugen Simion - "Jurnal intim - Partea a II-a" şi "Jurnalul foarte intim", preluat din ziarul Ziua. 

Mariana Sipoş este cea care le-a primit de la Cornel Popescu, redactor-şef al editurii Cartea Românească, după moartea lui Marin Preda. 

Evenimentul de la MNLR este organizat în contextul marcării a 41 de ani de la moartea marelui scriitor - 16 mai 1980. 

Eveniment-pilot în perspectiva manifestărilor organizate în cadrul Centenarului Marin Preda din anul 2022, proiectul expoziţional, iniţiat de Mariana Sipoş, cuprinde manuscrise inedite din arhiva proprie, fotografii, cărţi, reviste şi imagini video.

"Este o oportunitate, nu neapărat care este adevărul sau manipularea, adevărul este cel pe care îl crede fiecare, să reconstituim ce s-a întâmplat atunci este greu. Dacă instituţiile abilitate nu au dat un verdict, nu avem ce face decât să mergem pe supoziţii. Asta nu înseamnă că nu trebuie să comemorăm momentul şi mai ales să-l aducem în actualitate pe Preda ori de câte ori putem", a declarat Ioan Cristescu, directorul Muzeului Literaturii. "Marin Preda este un canon peste care nu se poate trece. Nu avem cum să-l ignorăm. Contribuţia lui este fundamentală la literatura română". 

Un număr de 1.403 medici de familie au recepţionat, până în prezent, vaccinuri anti-COVID de la Johnson&Johnson, Moderna şi AstraZeneca, a anunţat, marţi, preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, col.dr. Valeriu Gheorghiţă.

”Vaccinuri de la compania Johnson&Johnson au recepţionat 1.373 de medici de familie. Au fost distribuite în total 64.905 doze şi au fost deja administrate peste 29.000 de doze de vaccin”, a precizat şeful CNCAV, într-o conferinţă de presă, la Palatul Victoria.

Potrivit acestuia, în campania de vaccinare prin cabinetele medicilor de familie, care început din 4 mai, 56% dintre imunizări au fost în mediul rural şi 44% în mediul urban.

Până pe 17 mai, cel mai mult s-a vaccinat anti-COVID în reţeaua de medicină de familie în Timiş – 2.395 de doze, în Dâmboviţa – 1.543, Călăraşi – 1.523, în Bucureşti – 1.240 şi în Dolj – 1.035.

„În ceea ce priveşte vaccinarea în cabinetele de medicină de familie din mediul rural la data de 17 mai cele mai multe doze au fost administrate în judeţul Călăraşi – 1.118, Dâmboviţa 930, Timiş – 850, Dolj – 723, Bihor – 587”, a arătat Valeriu Gheorghiţă.

 

Orașul Râșnov este unul dintre cele mai clare exemple ale efectelor pe care investiția în școală, grădiniță și creșă le are asupra dezvoltării locale. În iunie va găzdui primul concurs de robotică deschis să primească în Hackathon 80 de copii, iar în plan este și inițierea unui program pilot de școală în cinematograf.

”Pe 19 iunie este ultimul weekend de școală și vor fi 40 de echipe, 2 copii în echipă, deci 80 de copii în total. Concursul vrem să îl deschidem și către copiii din alte comunități, nu doar Râșnov, și vor fi sigur 4 echipe de la Școala din Hărman. Cu ei încă din anul trecut aveam această înțelegere, 4 kituri de robotică erau pentru ei”, a declarat pentru Edupedu.ro organizatorul competiției, Mihai Dragomir.

Copiii vor folosi în cadrul concursului de robotică kituri de roboței didactici cumpărați de la compania românească NextLab.tech, condusă de profesorul de cibernetică de la ASE Răzvan Bologa.

Acest subiect provoacă îngrijorare, scrie Bloomberg, punând și o întrebare folosită de persoane care ezită să vină să primească serul: ”Dacă vaccinurile nu anulează total șansele de a face Covid-19, de ce să te mai vaccinezi?”Asta nu este, însă, abordarea corectă, din cauza unui fapt simplu: Niciun vaccin sau medicament nu funcționează în 100% dintre cazuri.Vestea bună este că cele mai eficiente vaccinuri contra Covid-19 se apropie destul de mult de această valoare maximă. Studii în lumea reală arată că serurile Pfizer și Moderna sunt 97% eficiente împotriva bolii cu simptome, 86% împotriva cazurilor asimptomatice și 94% contra spitalizării.

Aceste infectări cu Sars-Cov-2, în ciuda vaccinării sunt foarte rare. Totuși, acest lucru era de așteptat, ținând cont că este un fenomen care se întâmplă de decenii cu alte boli, de la gripă la oreion.Unul dintre factorii implicați ține de faptul că răspunsul fiecărei persoane la un vaccin este diferit, așa cum și răspunsul fiecărei persoane la Covid-19 va fi diferit, explică Paul Offit, director al Centrului pentru Educația Vaccinării la spitalul de copii din Phialdelphia.Alt factor important este perioada de incubație, perioada dintre momentul infectării și cel al apariției simptomelor. Aceasta variază mult, de la 10 la 14 zile pentru rujeolă, la 6 zile pentru Covid-19 până la doar 2 zile sau mai puțin pentru gripă, spune Offit.Cu cât este mai mică perioada de incubație, cu atât va fi mai capabil virusul să se răspândească prin organism până reușește sistemul imunitar să se pornească.Oamenii de știință cred că cei care au fost vaccinați, chiar dacă se infectează, vor avea o formă mai ușoară a bolii decât dacă nu s-ar fi vaccinat, dar această idee încă este studiată.

Facultatea de Științe Juridice, Sociale și Politice a organizat a XIII-a ediție a Conferinței Internaționale „EXPLORATION, EDUCATION AND PROGRESS IN THE THIRD MILLENNIUM"

Manifestarea științifică constituie un spațiu organizat pentru reflecție și dezbatere pe tema sferei de drept și politici publice naționale și europene și este organizată în două secțiuni: secțiunea Științe juridice și cea care vizează Administrația publică și studii regionale. Ca actor strategic în mediul academic, Facultatea de Științe Juridice, Sociale și Politice din Galați contribuie în mod activ la creșterea gradului de europenizare a societății românești, dezbaterile anuale din cadrul acestei conferințe putând prilejui diseminarea cunoștințelor din domeniu, bunelor practici și formare a competențelor studenților în comunicare, guvernanță și antreprenoriat în UE.

Potrivit organizatorilor, cu ocazia acestui eveniment s-a urmărit atingerea unui obiectiv fundamental asumat de facultate și anume facilitarea dialogului cercetătorilor în domeniul ştiinţelor juridice, administraţiei publice şi studiilor regionale, precum şi promovarea comunicării şi a schimbului de experienţă pentru cadrele didactice din domeniu din ţară şi din străinătate. Totodată, spun oganizatorii, a avut loc și un real schimb de informații relevante pentru realizarea unei cercetări științifice de înalt nivel academic.

Conferința s-a desfășurat în intervalul 13-14 mai, exclusiv online, pe platforma Microsoft Teams.

 

Cel mai mare studiu de până acum privind asocierile fumatului respectiv a bolilor cardiovasculare cu declinul cognitiv a scos la iveală că ambele afectează capacitatea de a învăța și de a memora. Peste 70.000 de persoane din întreaga lume au fost studiate, iar cercetătorii au observat că efectele fumatului sunt mai pronunțate în rândul femeilor, în timp ce bărbații sunt mai afectați de bolile cardiovasculare.

Fumatul este asociat cu scăderea funcției de învățare și de memorie la femei, în timp ce bolile cardiovasculare cu scăderea funcției de învățare și de memorie la bărbați. Pe lângă boala Alzheimer, cea mai semnificativă cauză de declin cognitiv, mai sunt și accidentele vasculare cerebrale și alte leziuni vasculare cerebrale care provoacă modificări semnificative ale memoriei, gândirii și comportamentului.

Deoarece studiul a inclus o gamă largă de adulți cu vârste cuprinse între 18 și 85 de ani, acest lucru a permis cercetătorilor să evalueze relația dintre fumat, bolile cardiovasculare și memoria verbală în cea mai largă gamă de vârstă a studiului, utilizată până în prezent.