CFR SA a semnat contractul pentru modernizarea tronsonului Poarta–Caransebeș, parte din coridorul feroviar Craiova–Drobeta Turnu Severin–Caransebeș, într-o investiție de peste 2,1 miliarde lei, finanțată prin Programul Transport 2021–2027, buget de stat și surse nerambursabile.

Lucrările vor fi executate de asocierea IC Içtaş Inşaat Sanayi ve Ticaret A.Ș. – Rotary Construcții Mentenanță S.A. și includ modernizare completă și electrificare la 25 kV, implementarea sistemului ERTMS nivel 2, reabilitarea tunelurilor Feneș și Tîmpa, precum și construcția a două tuneluri noi.

În plus, proiectul prevede construcția de peroane moderne de 400 de metri în toate stațiile, lucrări de semnalizare și telecomunicații, reducerea zgomotului și creșterea vitezei de circulație până la 120 km/h.
Ministrul Transporturilor, Ciprian Constantin Șerban, a declarat că modernizarea va ridica linia la standarde europene, asigurând călătorii mai rapide și mai sigure, creșterea capacității de transport marfă și o infrastructură pregătită pentru viitor.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), formată din Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNCSV, și Asociația Forța Fermierilor - AFF, anunță că a luat act, cu îngrijorare, de continuarea parcursului legislativ pentru majorarea impozitelor începând de anul viitor. În urma deciziei de miercuri, 10 decembrie, a Curții Constituționale a României, singura speranță a fermierilor români este acum la Președintele României, Nicușor Dan.

În numele fermierilor reprezentați, AAC face apel către șeful statului să nu promulge legea impozitelor în acest an, oferind agriculturii, dar și întregii societăți românești, o gură de oxigen după un val de măsuri care, în ultima jumătate de an, au adus scumpiri ce au destabilizat viața tuturor.

„Facem apel la Președintele României să facă uz de dreptul său de a solicita reexaminarea actului adoptat de către Parlament. Acest demers va oferi timpul necesar pentru elaborarea unui text care să țină cont de realitățile economice și mai ales de posibilitatea fermierilor și nu numai de a susține toate creșterile propuse. Fără un studiu de impact privind explozia impozitelor și a taxării din sectorul agricol, prin introducerea, peste noapte, a unor noi biruri, precum cel pentru solarii, depozite de cereale sau ciupercării, noua legislație votată de către Parlamentari pe 18 noiembrie va reprezenta finalul de drum pentru multe afaceri agricole românești, pentru ferme de familie și mici fabrici de procesare”, au transmis fermierii.

Agricultorii se declară revoltați și spun că loviturile aplicate domeniului sunt un act de iresponsabilitate și un atac la securitatea agroalimentară națională.

„Agricultura românească încheie un an complicat, în care fermierii au suportat deja introducerea taxei pe stâlp, creșterea taxelor pe muncă, dar și o secetă cruntă care i-a lăsat pe producătorii din multe județe fără producții la culturile de bază – porumb, floarea-soarelui, soia. În acest context, majorarea impozitelor vine să împovăreze și mai mult producătorul român, sugrumând sectorul în întregimea sa. Reamintim decidenților statului de orice nivel că fermierii români reprezintă baza economiei, că fără ei, stabilitatea economică, dar mai ales siguranța alimentară națională sunt în pericol. Cu un război la graniță și cu un viitor incert privind noua politică europeană de sprijinire a agriculturii, considerăm că loviturile succesive date acestui sector strategic reprezintă un act de iresponsabilitate, un atac la securitatea agroalimentară națională”, au precizat fermierii.

Comisia Europeană a adoptat „Pachetul European pentru Rețele Energetice”, un set de măsuri care include pentru prima dată investiții considerate urgente în infrastructura energetică din România și Europa de Sud-Est, a anunțat ministrul Energiei, Bogdan Ivan.

Ministrul a precizat că discuțiile purtate recent la București, în cadrul CESEC, cu comisarul european Dan Jørgensen, privind interconexiunile critice ale României, se regăsesc acum în pachetul adoptat la nivel european.
Potrivit lui Ivan, diferențele ridicate de preț dintre Europa de Vest și regiunea sud-estică provin din lipsa unor interconexiuni moderne și din congestiile vechi ale rețelelor, care limitează transportul energiei mai ieftine. Noul pachet european urmărește să remedieze aceste probleme prin: deblocarea proiectelor critice de interconectare, accelerarea procedurilor de autorizare, modernizarea regulilor de funcționare ale pieței, reducerea congestiilor din rețea și întărirea securității fizice și cibernetice a infrastructurii.

În lista celor opt proiecte europene prioritare, denumite „Energy Highways”, este inclus și proiectul Austria–Ungaria–Slovacia, considerat esențial pentru stabilitatea prețurilor în Europa de Sud-Est și pentru integrarea producției românești în piața energetică europeană.
„Mai multă rețea, mai puțină birocrație, mai multă energie accesibilă pentru consumatori. Un pas concret pentru facturi mai mici și pentru o Românie cu adevărat conectată la piața europeană”, a transmis ministrul Energiei.

Guvernul a aprobat, la inițiativa Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), actualizarea cadrului legal și financiar pentru localizarea apelurilor de urgență 112, în vederea creșterii preciziei și vitezei cu care echipele de intervenție ajung la persoanele aflate în pericol.

Fondurile necesare, în valoare de 45 milioane lei, vor fi gestionate de MEDAT și vor fi utilizate pentru decontarea investițiilor tehnice realizate de operatorii de telecomunicații, fără scop comercial, sub supravegherea Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS).

Măsura vine în continuarea prevederilor OUG nr. 48/2023 și urmărește punerea efectivă în aplicare a acțiunilor neimplementate la finalul anului 2024, din cauza reorganizării guvernamentale și a desființării Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Furnizorii de rețele publice mobile vor realiza investițiile, iar beneficiarul funcțional va fi Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență, administrat de STS. Implementarea va fi certificată de STS, iar MEDAT va efectua decontarea cheltuielilor, în limitele strict necesare și în conformitate cu regulile privind ajutorul de stat.
Potrivit MEDAT, aceste măsuri sunt esențiale pentru siguranța cetățenilor, asigurând o reacție mai rapidă și mai precisă a serviciilor de urgență la apelurile 112.