Au fost finalizate lucrările de renovare și restaurare a Muzeului "Casa Colecțiilor" (fosta Farmacie Ținc) din Galați. Investiția a fost realizată în cadrul unui proiect cu fonduri europene. Valoarea investiției a fost de aproximativ 5,4 milioane de lei.
„Suntem extrem de mândri să redăm Galațiului una dintre bijuteriile sale arhitecturale, pe care am renovat-o și modernizat-o complet. Am păstrat cu grijă elementele originale ale clădirii, care a fost construită acum mai bine de 120 de ani. Mai mult, în timpul lucrărilor, au fost descoperite și restaurate elemente decorative din jurul anului 1900.
În plus, în turnul clădirii a fost montat din nou, după 30 de ani, un ceas, replică a celui care a existat la începutul secolului trecut. A fost făcut pe comandă, folosind imaginile cu Farmacia Ținc din cărțile poștale ale anilor 1904-1906. Pentru copiii noștri, trebuie să păstrăm această frumoasă și impresionantă moștenire culturală a Galațiului”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.
Farmacia Ținc (Muzeul "Casa Colecțiilor") a fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea de farmacistul Constantin Ținc. Piatra de fundație a fost așezată pe 17 mai 1899, iar documentul original, descoperit în 2004, va fi expus în muzeu.
În cadrul acestui proiect au fost restaurate elementele decorative interioare și exterioare, inclusiv partea de zidărie, tâmplăria și scările din lemn. A fost înlocuit acoperișul și s-au realizat lucrările de hidroizolație, s-au înlocuit instalațiile electrice și sanitare, au fost montate centrale termice și de tratare a aerului și s-au instalat senzori și camere de supraveghere. În plus, pe lângă ceasul din turn, a fost montată și roza vânturilor, așa cum avea odinioară această frumoasă casă de patrimoniu.
De asemenea, Muzeul "Casa Colecțiilor" va fi dotat cu mobilier (scaune, birouri, mese) și echipamente specifice (vitrine), iar după ce aici vor fi aduse colecțiile muzeului se va realiza și un tur virtual. Conform normelor în vigoare, pentru protejarea pieselor de muzeu care vor fi expuse aici, după orice restaurare trebuie să treacă o anumită perioadă de monitorizare a condițiilor din interior.
Comisia Europeană va acorda 1475 de permise de călătorie tinerilor români în cadrul programului DiscoverEU. Astfel, ei vor putea să călătorească gratuit pe continentul european, în special cu trenul.
35.511 de tineri vor primi permise de călătorie din partea Comisiei, cu care se vor putea deplasa gratuit în Europa începând cu această vară, ca rezultat al ultimei runde a programului DiscoverEU, a anunțat Comisia.
DiscoverEU, ca parte a programului Erasmus +, le oferă rezidenților în vârstă de 18 ani din statele membre ale UE și din țările asociate la Erasmus + posibilitatea de a călători în întreaga Europă și de a-i explora diversitatea. Titularii permiselor pot învăța despre patrimoniul cultural și despre istoria europeană, intrând în legătură cu oameni de pe întreg continentul.
„Ca număr de participanți, această rundă de înscrieri are cel mai mare succes de când DiscoverEU a aderat la programul Erasmus + în 2021. Mă bucur că atât de mulți tineri vor avea ocazia de a descoperi Europa și de a-i explora cultura și istoria. Entuziasmul din ce în ce mai mare al tinerilor, evidențiat în timpul Anului european al tineretului 2022 și al Săptămânii europene a tineretului 2024, este cu adevărat grăitor”, a explicat Iliana Ivanova, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.
Tinerii care beneficiază de bilet vor putea călători singuri sau într-un grup de până la cinci persoane în perioada 1 iulie 2024 - 30 septembrie 2025. Peste 180 000 de tineri și-au depus candidatura pentru cea mai recentă rundă în aprilie 2024. Astfel, numărul cererilor a ajuns la 1,4 milioane de la lansarea programului în 2018.
Candidaturile DiscoverEU se deschid de două ori pe an, primăvara și toamna. Solicitanților selectați li se oferă un permis de călătorie, în principal pentru mers cu trenul. Călătorii primesc, de asemenea, un card european de tineret, care oferă reduceri la vizitele culturale, activitățile de învățare, activitățile sportive, transportul local, cazare și masă.
Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, susține că aducerea în țară a tuturor fugarilor rămâne o prioritate a mandatului său. Declarația a fost făcută în contextul promulgării de către Klaus Iohannis a legii care îi obligă pe fugari să plătească toate cheltuielile rezultate din acțiunile lor.
Legea a fost aprobată în Guvern în martie.
„Am prezentat proiectul de lege Guvernului spre adoptare la 21 martie, apoi a fost trimis Parlamentului spre dezbatere și adoptare. Procedurile s-au desfășurat cu celeritate, așa cum era și normal în raport cu importanta problemei. Diminuarea fenomenului fugarilor este o prioritate pentru Ministerul Justiției pe care îl conduc de aproape un an. Legea prevede de acum un lucru de bun simț și absolut normal într-un stat de drept: dacă ai fugit din țară și ai avut bani să eviți executarea pedepsei în penitenciarele românești, atunci când ești adus de statul român înapoi în sistemul penitenciar, vei scoate bani din buzunar”, declară Alina Gorghiu.
În 2023, statul român a cheltuit peste 10 mil lei pentru 803 persoane aduse în țară.
„O sumă relevantă care ar putea fi redirijată către sistemul penitenciar, către noi sedii de instanțe sau modernizarea celor existente. Anul acesta, până în prezent peste 300 de fugari au fost aduși în țară, ceea ce a implicat alte sume de la buget. Odată cu intrarea în vigoare a acestei legi, românii nu vor mai suporta costurile pentru aducerea în țară a infractorilor fugari! Mulțumesc tuturor colegilor din Ministerul Justiției care au lucrat la acest proiect legislativ. Aducerea în țară a tuturor fugarilor rămâne o prioritate a mandatului meu”, a precizat Gorghiu.
Legea operează cu două ipoteze.
„În cazul în care fugarul se sustrage de la urmărirea penală sau judecată, cheltuielile făcute de stat pentru aducerea lui în țară urmează să fie avute în vedere la stabilirea cheltuielilor judiciare. În cea de a doua ipoteză, în care fugarul, reușește să fugă din țară după ce este condamnat definitiv, cheltuielile făcute de stat pentru aducerea lui în România urmează să fie recuperate printr-o acțiune în instanța civilă, titularul acțiunii fiind ministerul care a făcut cheltuielile. Această acțiune va fi scutită de taxa de timbru și va fi judecată cu celeritate. Noua lege se referă strict la persoanele urmărite internațional, cele care consideră că prin fugă vor scăpa de răspunderea penală, de executarea pedepsei”, scrie într-un comunicat de presă al Ministerului Justiției.
Premierul Marcel Ciolacu a vizitat Pădurea Balotești pentru a sprijini inițiativa “Împreună pentru Centura Verde”. Poluarea nu este de stânga sau de dreapta, poluarea ne priveşte pe toți, poluarea ne ucide pe toți, a spus șeful Guvernului.
Marcel Ciolacu s-a alăturat inițiativei “Împreună pentru Centura Verde”.
”Sunt foarte puțini oameni care reușesc să urce la peste opt mii de metri fără oxigen suplimentar. Alex Gavan este unul dintre ei! Da, acolo este vorba de aerul rarefiat. Dar, aici jos, noi toți ne sufocăm de la poluare. Asta trebuie să fie și Centura Verde București-Ilfov! Rezerva de oxigen pentru oamenii care trăiesc aici și care resimt din plin efectele poluării! De aceea, m-am alăturat astăzi inițiativei lui Alex Gavan şi a colegilor săi din Platfoma Civică “Împreună pentru Centura Verde” pentru că eu cred că trebuie să ne unim toți- societate civilă și autorități, în jurul unui proiect comun”, a scris Ciolacu pe Facebook.
Premierul a mai spus că poluarea reprezintă o problemă națională.
”Dezvoltăm Bucureștiul și Ilfovul, construim și multă infrastructură pentru accesul în oraș, dar trebuie să ne asigurăm că poluarea nu ne sufocă, iar una dintre soluții este protejarea prin lege a pădurilor din jurul capitalei, noi împăduriri pentru a mări suprafața forestieră existentă, dar și deschiderea acestor păduri către oameni, în scop recreațional. Odată cu intensificarea efectelor schimbărilor climatice pe care începem să le resimțim din ce în ce mai mult în viețile fiecăruia dintre noi, este necesar să extindem conceptul de centură verde și pentru alte orașe ale țării. Poluarea nu este de stânga sau de dreapta. Poluarea ne priveşte pe toți. Poluarea ne ucide pe toți! Și toți, împreună, avem datoria de a lupta împotriva acestui ucigaș invizibil!”, a precizat Marcel Ciolacu.
O nouă distracție pentru gălățeni. Președintele Consiliului Județean, Costel Fotea, a semnat contractul de lucrări pentru amenajarea a două piste de bob suspendat în Parcul de Aventură “EscapeLand” din Pădurea Gârboavele.
Lungimea celor două piste este de peste 1,5 kilometri. Mai mult, în cadrul acestei investiții vor fi amenajate și piste de biciclete, un turn de cățărare de 10 metri înălțime, locuri de joacă pentru copii și spații de relaxare pentru adulți.
“Parcul de Aventură va oferi și mai multă distracție, și mai multă adrenalină. Celebrul bob suspendat ajunge și la Galați. Adică peste 1,5 kilometri de senzații tari și experiențe memorabile în mijlocul pădurii. Mai mult, vom avea singura pistă din România cu sistem de frânare gravitațional, oferind experiențe de neuitat. În plus, tot în Parcul de Aventură, vom realiza și peste 7 kilometri de piste de biciclete, atât pentru amatori, cât și pentru profesioniști, una dintre piste urmând să fie amenajată pentru competiții internaționale de mountain bike”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.
Valoarea investiției este de aproximativ 14,5 milioane de lei, iar lucrările vor fi efectuate de o asociere de firme din România și Germania cu experiență în acest domeniu, fiind cele care au amenajat pistele de bob de la Toplița și Cheile Grădiștei.
Agenţia de Dezvoltare Locală Oradea (ADLO) a finalizat construirea primului bloc de locuinţe de serviciu, P+5, cu 65 de apartamente, situat în Oradea, pe strada Ovid Densuşianu, pentru angajaţii firmelor din Oradea.
În această zonă, Primăria Oradea, prin ADLO, va construi alte două blocuri identice, după ocuparea primului, într-un ansamblu pe o suprafaţă de 16.000 metri pătraţi. Din cele 65 de apartamente, cinci sunt cu două camere, iar celelalte cu o cameră.
Un proiect pilot al Consiliului Judeţean (CJ) Timiş, în cadrul căruia s-au finalizat, luni, lucrările la bazinul de înot didactic de la Jimbolia, va fi multiplicat şi în alte comunităţi locale din judeţ, oferind o facilitate modernă pentru practicarea înotului, indiferent de sezon.
Investiţia de peste 14 milioane de lei, din care cinci milioane de lei provin din bugetul CJ Timiş
Bazinul are o capacitate de 65 de persoane, are lungimea de 25 de metri, dispune de cinci culoare, fiecare de 2,5 metri lăţime.
Premierul Marcel Ciolacu a semnat Memorandumul pentru crearea Centurii Verzi Bucureşti-Ilfov, în contextul marcării Zilei Mondiale a Mediului, care este celebrată pe 5 iunie. Este o iniţiativă a Platformei Civice „Împreună pentru Centura Verde” care, cu sprijinul Administraţiei Prezidenţiale, le-a propus tuturor politicienilor să adere la un angajament pentru Aer Curat, Sănătate şi Viitor. Documentul conţine amendamente la noul Cod silvic, menite să protejeze pădurile din Ilfov de tăieri şi are în vedere susţinerea creării de centuri verzi şi în alte oraşe din ţară.
Gabriela Firea propune extinderea rețelei de metrou în tot Bucureștiul și în mai multe localități din Ilfov ca soluție pentru decongestionarea Bucureștiului.
Proiectul amplu ar putea fi realizat cu contribuția tuturor primăriilor de sector și a Guvernului.
„În programul meu pentru București - Orașul dorit de oameni este o prioritate dezvoltarea rețelei de metrou și în cartierele în care acum nu este, dar și legătura cu localitățile din Ilfov. Printr-o colaborare între Guvernul condus de Premierul Marcel Ciolacu, Ministerul Transporturilor, Primăria Generală și primăriile de sector, vom aduce metroul în tot Bucureștiul. În Sectorul 2, de exemplu, metroul este cea mai bună soluție pentru sutele de mii de bucureșteni din cartierul Pantelimon. Trebuie să continuăm ce a început colegul meu Daniel Băluță, primarul Sectorului 4. Avem șansa fonduri europene din următoarele scheme de finanțare ale UE”, a declarat Gabriela Firea.
Specialiștii au găsit deja trei variante pentru extinderea rețelei. Magistrala 5 - Eroilor-Iancului-Pantelimon și extindere Dimitrie Pompeiu-Petricani, Magistrala 7- Piața Unirii- Obor-Doamna Ghica- Voluntari și prelungirea Magistralei M2 până în zona Petricani sunt primele variante propuse de experți.
Ministrul Investițiilor, Adrian Câciu, anunță că România a avut cea mai ridicată pondere a investițiilor productive în PIB din ultimii 11 ani
„Investiții productive de 26,9% din PIB în 2023!!! 87,3 miliarde euro, valoarea brută a acestora! Potrivit datelor publicate de Eurostat privind dinamica investițiilor în anul 2023, România a avut cea mai ridicată pondere a investițiilor productive (Formării brute de capital fix) în PIB din ultimii 11 ani”, a anunțat ministrul Adrian Câciu.
Conform datelor oficiale Eurostat, investițiile productive în economia românească au reprezentat în anul 2023 o sumă agregată de 87,3 miliarde euro, adică 26,9% din PIB (locul 2 în UE27, după Cehia, cu 27,0% din PIB).
Sunt investiții productive mai mari cu 13 miliarde euro decât în anul 2022 și cu 70% mai mari decât în timpul guvernării de dreapta din anul 2020, a explicat Câciu.
„Este rezultatul unei Viziuni pentru România bazate pe investiții, este rezultatul investițiilor publice record de 94 miliarde lei (finanțate din buget și fonduri externe, inclusiv PNRR) și al investițiilor private, stimulate și prin scheme de ajutor de stat, garanții și contragaranții, facilități subvenții și alte ajutoare. Anul 2023 a fost anul modelului economic bazat pe investiții, așa cum arată și BNR ”formarea brută de capital fix (investițiile productive) a avut un parcurs remarcabil, o premieră în ultimii ani, o contribuție la cresterea economica de 3,6 puncte procentuale, peste cea a consumului populației, de 2,2 puncte procentuale”. (Raport asupra inflației, mai 2024, p. 11)”, a adăugat ministrul Investițiilor.
Ministrul Câciu a spus că strategia va fi aplicată și în acest an.
„Vom continua. În anul 2024 sunt alocate prin buget investiții publice record de 120 miliarde lei, duble față de momentul intrării PSD la guvernare în anul 2021. Vom stimula investițiile private cu valoare adăugată medie și ridicată prin noi scheme de ajutor, întorcând în economie de 3 ori mai mult decât guvernarea de dreapta din perioada 2020-2021. Doar așa vom obține în acest an a doua cea mai mare creștere economică din UE. Doar printr-un parteneriat real cu mediul privat și remunerarea corectă a muncii vom atinge în 4-5 ani un PIB de circa 500 miliarde euro (de la 325 miliarde euro în anul 2023) și vom deveni cea mai puternică economie din Europa Centrală și de Est, în ceea ce privește PIB / locuitor la paritatea puterii de cumpărare”, a precizat Câciu.
Bogdan Ivan, ministrul cercetării, inovării și digitalizării, anunță o investiției de 50 de milioane de lei pentru transformarea digitală a autorităților locale. 1000 de primării și consilii județene vor fi digitalizate, susține Ivan.
„Digitalizăm 1000 de primării și consilii județene! Finanțăm cu 50 de milioane de lei transformarea digitală a autorităților locale și aducem beneficiile digitalizării în instituțiile cu care românii interacționează cel mai des. Prin programul aprobat de Guvernul României la propunerea MCID, ne asigurăm că platformele informatice ale ministerelor, consiliilor județene și ale primăriilor vor vorbi aceeași limbă și vor face schimb de date automat. Acest limbaj digital comun al sistemelor informatice înseamnă pentru români: zero drumuri inutile, zero cozi la ghișee, zero dosare cu șină”, a declarat Bogdan Ivan.
Ministrul Cercetării a explicat ce se va realiza cu fondurile anunțate.
Finanțăm cu aceste fonduri de la bugetul de stat: interconectarea sistemelor informatice ale primăriilor și consiliilor județene cu http://xn--ghieul-5lc.ro/, platforma de plăți online a statului; dezvoltarea de interfețe standardizate pentru dialogul cu cetățeanul, site-uri care să fie simple și accesibile prin câteva clickuri, așa încât românii să utilizeze ușor și sigur serviciile publice electronice; consolidarea securității cibernetice la nivelul administrației locale, pentru că serviciile digitale locale sunt cele mai accesate de cetățeni; achiziția echipamentelor IT pentru creșterea capacității administrative”, a precizat Ivan.
Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Florin Barbu a anunţat, luni, că aproape 660.000 de fermieri au depus deja cereri unice de plată pentru campania 2024.
„Lucrăm în echipă pentru fermieri! Aproape 660.000 de fermieri au depus deja cereri unice de plată pentru campania 2024. Mulţumesc tuturor colegilor de la APIA, care au lucrat şi lucrează la foc continuu zilele acestea pentru a-i sprijini pe fermieri în depunerea documentelor necesare. Suntem pe ultima sută de metri cu depunerea de către fermieri a actelor pentru a le putea acorda sprijinul de care au nevoie”, a scris Florin Barbu, pe Facebook.
Ministrul a reamintit fermierilor că data de 7 iunie este termenul limită de depunere a cererilor unice de plată.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, este mulțumit de stadiul lucrărilor de pe șantierele Autostrăzii Bacău- Pașcani, parte a Autostrăzii Moldovei.
În ciuda problemelor cauzate de condițiile meteorologice, stadiile fizice ale lucrărilor sunt destul de avansate, raportat la termenii contractuali, susține ministrul.
„Sunt stadii fizice cuprinse între 25% și 28%, dar sunt și sectoare, cum este aici pe Lotul 1 (Săucești- Trifești) unde nodul rutier de la Săucești a ajuns la 35%! Sunt convins că, pe măsură ce vremea se îmbunătățește, lucrările vor evolua într-un ritm accelerat!”, a transmis Grindeanu.
O parcelă de 800 mp de spaţiu verde aferentă unei trame stradale a fost recuperată de Primăria Municipiului Timişoara, în urma unei acţiuni care a avut loc vineri.
Administraţia locală a demolat gardul care restricţiona accesul la domeniul public pe Calea Aradului 63-65 şi o platformă de beton, amenajată ca parcare privată aferentă imobilului situat pe Calea Aradului 61, care fusese, la rândul ei, îngrădită.
Urmează ca spaţiul verde să fie valorificat pentru timişoreni: curăţarea şi eliberarea acestuia de gardul viu, precum şi amenajarea unui acces pietonal.
Error: No articles to display