Senatorii liberali propun prelungirea cu un an a perioadei de montare a repartitoarelor de căldură. Aceștia au depus la Senat un proiect de lege.

Potrivit proiectului PNL, perioada privind montarea obligatorie a repartitoarelor de căldură în apartamentele de bloc se prelungește până la 31 decembrie 2024.
În plus, liberalii solicită ca toate costurile legate de achiziția și montarea acestor dispozitive să fie compensate pentru categoriile vulnerabile, în limita a 750 lei/locuință.

„Beneficiarii sunt persoanele care au primit deja cardurile de energie, cu care pot plăti facturi la electricitate, gaz sau încălzire. Acest ajutor va putea fi folosit și pentru plata sumei care depășește subvenția de 750 lei din costul repartitoarelor”, explică reprezentanții PNL.

Proiectul legislativ este inițiat, printre alții, de ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Premierul Marcel Ciolacu a avut o intervenție în format online la Summit-ul internațional de la Kiev privind securitatea alimentară mondială, prilej cu care a subliniat rolul esențial al României în facilitarea exporturilor de cereale ucrainene prin intermediul coridoarelor de solidaritate create la nivelul Uniuni Europene.

De asemenea, a reafirmat solidaritatea României față de Ucraina și a transmis felicitări omologului său ucrainean, Denys Shmyhal, pentru nivelul de cooperare excelent orientat spre extinderea conexiunilor terestre, feroviare, fluviale și maritime dintre cele două țări. România și-a asumat un rol de maximă importanță în asigurarea tranzitului de cereale ucrainene către piețele internaționale, astfel încât mai mult de 60% din totalul acestor exporturi au fost realizate prin coridoarele de transport din țara noastră. În perioada următoare este vizată o creștere a capacității de transport, cu sprijinul direct al partenerilor internaționali și ai Uniunii Europene, a adăugat premierul Marcel Ciolacu.

Șeful Executivului român a condamnat în termenii cei mai fermi atacurile ilegale și nejustificate ale Rusiei în Ucraina, care constituie crime de război.

De asemenea, a condamnat bombardamentele rusești din Ucraina în proximitatea frontierei cu România, care afectează infrastructura necesară transportului de cereale pe piețele internaționale. Ajuns anul acesta la cea de-a doua ediție, Summit-ul internațional de la Kiev privind securitatea alimentară mondială marchează importanța programului umanitar ”Cereale din Ucraina”, inițiat în 2022 de președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski. Au participat, fizic sau online, la acest summit aproape 30 de înalți demnitari, șefi de state, de guverne și miniștri de externe din țări europene, SUA, Japonia, Republica Coreea, Canada, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, reprezentanți ai instituțiilor Uniunii Europene, Secretarul General ONU, Antonio Guterres, precum și Secretarul General al Consiliului de Cooperare al Golfului, Jasem Mohamed Al-Budaiwi, pentru a acorda sprijin nemijlocit securității alimentare la nivel mondial, prin asigurarea exporturilor de cereale din Ucraina către piețele internaționale și în special către țările cele mai vulnerabile.

Cunoașterea și respectarea istoriei, dar și asumarea trecutului reprezintă elementele pe care o societate democratică se fundamentează, subliniază premierul Marcel Ciolacu în mesajul susținut de șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Alexandru-Mihai Ghigiu, la deschiderea Conferinței naționale ,,Comunismul Românesc’’.

Conferința, ajunsă la cea de-a XII-a ediție, își propune să genereze noi abordări analitice și metodologice privind istoria comunismului românesc. Specialiștii din țară, dar și din străinătate, sunt invitați să propună comunicări care să trateze într-un cadru cât mai larg istoria comunismului românesc.

În mesajul transmis de premierul Marcel Ciolacu participanților la conferință se mai menționează: ”Pe lângă datoria morală pe care o avem față de toate victimele inocente care și-au pierdut viața și față de cei care, la Revoluția de la 1989, s-au jertfit în numele unui ideal, ne revine datoria de a nu permite distorsionarea faptelor trecutului și de a promova adevărul istoric. Prin educarea tinerelor generații despre ceea ce a însemnat regimul comunist și despre consecințele acestuia, în vederea dezvoltării conștiinței democratice, ne asigurăm că toate aceste atrocități nu vor mai fi posibile vreodată. Este necesar să protejăm drepturile și libertățile fundamentale mai ales în actualul context, marcat de provocări și de o intensificare a tendințelor  extremiste, xenofobe și rasiste. În urmă cu 33 de ani, mulți români nu îndrăzneau să se gândească că pot asculta ce muzică vor, că pot citi ce cărți își doresc, că pot alege cu cine să voteze sau pur și simplu că își pot exprima liber opinia. În zilele noastre, libertatea este considerată o componentă firească a existenței noastre, pe care trebuie, însă, să o protejăm constant”.

Totodată, Șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Alexandru-Mihai Ghigiu, a reiterat angajamentul Guvernului României pentru consolidarea politicilor memoriei, promovarea adevărului istoric, dezvoltarea cercetării și a educației despre comunism.

”Este important să educăm tinerele generații pentru a înțelege trecutul, pentru a face diferența între fake-news și adevăr, pentru a conștientiza riscurile extremismului și discursului instigator la ură. Prin educație nu vom repeta greșelile trecutului”, a afirmat șeful Cancelariei Prim-Ministrului.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că în 2024 nu vor crește taxele și impozitele ca urmare a intrării în vigoare a legii pensiilor. În plus ar putea fi redusă impozitarea muncii, a spus șeful Guvernului.

Declarațiile au fost făcute în cadrul întâlnirii cu membrii Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social.
„Pregătim bugetul pentru anul viitor, asupra căruia ne vom consulta cu partenerii sociali. Vreau să fie foarte clar: în 2024 nu creștem taxele și impozitele și nu vom introduce taxe noi care să-i împovăreze pe români și mediul de afaceri. Căutăm soluții să reducem impozitarea muncii și să continuăm măsurile de creștere a veniturilor bugetare prin combaterea evaziunii și printr-o mai bună colectare, inclusiv îmbunătățirea managementului la ANAF și Vămi. Facem la nivel guvernamental toate demersurile pentru a începe anul 2024 cu bugetul adoptat, pentru a avea predictibilitatea necesară mediului de afaceri”, a declarat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

Premierul a mai susținut că membrii Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social vor fi consultați cu privire la toate deciziile importante pe care le va lua Guvernul.

Senatoarea USR Silvia Dinică anunță că a fost depus în Parlament un proiect de lege care să faciliteze inventarierea suprafeței totale a acoperișurilor instituțiilor publice, pe care pot fi instalate panouri fotovoltaice pentru a crește producția de energie solară din România.

„În plin maraton al tranziției energetice, autoritățile trebuie să știe precis unde pot fi instalate panouri fotovoltaice. Este nevoie de reglementări și standarde specifice legate de inventarierea suprafețelor pentru panourilor solare pe clădiri publice. Cunoașterea dimensiunilor acoperișului permite determinarea capacității maxime de producere a energiei solare a clădirii. Acest lucru este esențial pentru a dimensiona sistemul fotovoltaic în mod corespunzător, astfel încât să satisfacă cerințele de energie ale instituției publice. Doar astfel, autoritățile vor putea începe cu dreptul exploatarea resurselor disponibile de energie solară. Astfel, banii din taxele contribuabililor utilizați odinioară pentru achitarea facturilor din clădirile de stat vor putea fi redirecționați pentru rezolvarea altor nevoi”, a explicat senatoarea USR Silvia Dinică.

Inițiativa legislativă a senatoarei USR Silvia Dinică vizează încurajarea și susținerea comunităților energetice, care se bazează pe surse de energie regenerabile, cum ar fi energia solară sau eoliană. Acestea contribuie la reducerea dependenței de sursele tradiționale de energie și la combaterea schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Tot acestea pot implementa tehnologii avansate de management al energiei și partajare a surplusului de energie între membrii comunității, lucru care poate îmbunătăți eficiența energetică și reduce pierderile de energie în rețea.
În decursul ultimelor decenii, energia solară a câștigat tot mai mult teren ca sursă de energie electrică sustenabilă și ecologică de prim rang. Inclusiv în România are loc o “revoluție solară”, din dorința a peste 90.000 de români de a deveni prosumatori, a precizat USR.

Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a anunțat că va trimite Corpul de control al ministerului la Iași pentru a verifica lucrările de la Bojdeuca lui Creangă

Raluca Turcan a anunțat că a solicitat specialiștilor să verifice legalitatea avizului pentru intervenția realizată asupra monumentului istoric „Bojdeuca scriitorului Ion Creangă”.
În plus, ministrul a solicitat Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice și Institutului Național pentru Patrimoniu să se pronunțe asupra calității intervenției, prin analizarea proiectului și prin deplasare la fața locului.

„Conform Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările și completările ulterioare, articolul 23, alin. (1), intervențiile asupra monumentelor istorice se fac numai pe baza și cu respectarea avizului emis de către Ministerul Culturii sau, după caz, de către serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii. De asemenea, în conformitate cu Regulamentul de Organizare și Funcționare al Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, pentru monumentele clasate în grupa B, atribuțiile de avizare în cazul monumentului istoric „Bojdeuca scriitorului Ion Creangă” sunt ale serviciului public deconcentrat al Ministerului Culturii - Direcția Județeană de Cultură Iași - prin Comisia Zonală a Monumentelor Istorice nr 5. DJC Iași care are, de asemenea, responsabilitatea urmăririi lucrărilor în conformitate cu avizele emise”, a transmis Ministerul Culturii.
Consiliul Județean Iași a comandat lucrarea în baza unui contract de achiziție publică de servicii de proiectare și asistență tehnică pentru obiectivul Reabilitarea Ansamblului Muzeal „Ion Creangă” Iași.

Ministerul Finanţelor a împrumutat luni de la bănci 406 mil. lei. Experții anunță că suma este sub nivelul programat de 600 mil. lei.

Împrumutul a fost realizat printr-o licitaţie de obligaţiuni de stat scadente în aprilie 2030, la o dobândă de 6,98% pe an. La licitaţie au participat şapte ofertanți. Potrivit specialiștilor, valoarea totală a cererii a fost de 498,5 mil. lei, din care băncile au licitat în nume şi cont propriu 288 mil. lei, iar ofertele necompetitive s-au ridicat la 210,5 mil. lei.

Rata cuponului a fost de 8%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului mediu de adjudecare a fost de 6,96%, au mai anunțat economiștii. Din suma totală adjudecată, de 406 mil. lei, băncile au oferit în nume şi cont propriu 256 mil. lei, în timp ce ofertele necompetitive s-au ridicat la 150 mil. lei.

Ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, consideră că noua lege a pensiilor corectează inechitățile din sistem. Ea a mai spus că reforma este sustenabilă și va aduce stabilitate sistemului de pensii din România.

„Este o formă de respect pentru cei care au muncit și muncesc în România. Legea corectează inechitățile dintre cei care au muncit la fel, dar au ieșit la pensie în ani diferiți, dintre bărbați și femei, între cei care încasează indemnizația minimă socială”, a anunțat Simona Bucura Oprescu.

Ministrul Muncii mai susține că adoptarea legii în calendarul stabilit va duce la eliminarea plafonului de 9,4% din PIB care îngheța pensiile românilor până în 2070.

„Dincolo de tot ce se spune, adevărul este unul singur: în 2024 pensiile românilor vor crește! Reforma este sustenabilă și va aduce stabilitate sistemului de pensii din România. Reforma este la fel de importantă și pentru salariați: răsplătește munca și contributivitatea, încurajează natalitatea și stimulează continuarea studiilor”, a precizat ministrul Muncii.

Camera Deputaților a adoptat proiectul de lege privind pensiile cu 198 de voturi pentru.

Legea 2 Mai a fost aprobată de senatori. Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, susține că noua lege asigură că „toți traficanții de droguri de mare risc vor sta în închisoare”.
Actul normativ a fost aprobat cu 90 de voturi pentru,

„E o lege care ne asigură că toți traficanții de droguri de mare risc vor sta în închisoare. Acolo le este locul. Când vorbim de droguri de droguri de mare risc, ne referim la: cocaină, heroină, ecstasy, fentanyl, oxicodona. Acele droguri de mare risc care distrug destine. Producția și traficul de droguri rămân cea mai mare afacere criminală din UE”, a declarat Alina Gorghiu, ministra Justiției.

Legea elimină posibilitatea suspendării executării pedepsei sub supraveghere pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri de mare risc şi trafic internaţional de droguri de mare risc și creşte de la 2-7 ani la 3-10 ani pedepsele prevăzute de Legea nr. 194/2011 pentru anumite fapte de efectuare de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive.

„Va trebui să găsim prârghii prin care să stopăm traficul de droguri care generează bani negri în economia subterană. Pe parcursul anului 2022, 810 inculpați au fost condamnați definitiv pentru infracțiuni de trafic de droguri (intern sau internațional). Dintre aceștia, 402 au fost condamnați la pedepse cu executare în regim de detenție, iar pentru 379 de persoane, instanțele au pronunțat hotărâri de condamnare cu suspendarea executării pedepsei. Vorbim de aproape 47% dintre traficanții de droguri care, deși condamnați, nu fac închisoare”, a adăugat ministra Justiției.
În primele 10 luni ale anului au fost înregistrate 10.780 de dosare având ca obiect drogurile, faţă de 8.484 în aceeași perioadă a anului trecut.

Partidul Popular European sprijină aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen. Poziția a fost prezentată prin intermediul unei rezoluții a UDMR, sprijinită de PNL.
Documentul a fost adoptat în cadrul Adunării Politice a PPE. Popularii europeni solicită guvernului austriac să își reconsidere poziția și să sprijine aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen. Rezoluția a fost inițiată de UDMR și prezentată împreună cu PNL și cu partidul bulgar GERB.

Prin document, PPE îndeamnă toate partidele membre din UE să își intensifice eforturile pentru a asigura aderarea imediată a celor două țări și solicită Consiliului European să facă din acest lucru o prioritate absolută.

„PPE și-a reafirmat astăzi sprijinul pentru aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen. Precizează clar că soluția se află în mâinile guvernului austriac și solicită ridicarea veto-ului acestuia. Sperăm că Partidul Popular Austriac, ÖVP, a înțeles mesajul PPE, deoarece respingerea venită din partea Austriei este injustă, nedreaptă și nesustenabilă. De asemenea, Partidul Popular European a subliniat că cetățenii celor două state au fost discriminați din cauza respingerilor repetate, ceea ce a dus la pierderea încrederii în UE și la întărirea partidelor de extremă dreapta. În discursul meu am atras atenția asupra faptului că creșterea popularității AUR este un semn clar în acest sens”, a anunțat europarlamentarul UDMR Loránt Vincze.
În document scrie că încă din 2011, Comisia Europeană a anunțat că România și Bulgaria sunt pregătite din punct de vedere tehnic și juridic pentru aderare, iar Parlamentul European și-a confirmat în repetate rânduri sprijinul pentru aderarea celor două țări.