Reprezentantul MAE Iulian Ivan anunță că din motive obiective, nu se vor organiza secții de votare în unele state și orașe. Este vorba despre zone în care există conflicte sau tensiuni, precum Afganistan, Mali, Coreea de Nord și orașul ucrainean Odesa.

În total, MAE va organiza 915 secții de votare în străinătate, ceea ce reprezintă un record.

„Statistic, sunt cu 80 de secții mai mult decât cele înființate la alegerile prezidențiale din 2019, când au fost înființate 835 de secții de votare, 167 de secții mai mult decât cele organizate la alegerile parlamentare din 2020, când au fost înființate 748 de secții și cu 474 de secții mai multe decât la europarlamentarele din 2019. Cele mai multe secții de votare vor fi organizate în statele cu cele mai mari comunități de români, respectiv în Italia 150 de secții de votare, în Spania, 147 de secții, în Regatul Unit al Marii Britanii – 104 secții de votare, Germania, 87 de secții, Franța și Principatul Monaco – 67 secții și Republica Moldova – 52 secții. În SUA vor fi 45 de secții de votare, iar în Belgia, 24 de secții, Austria 17 secții și Irlanda 16 secții de votare iar Regatul Țărilor de Jos – 16 secții. În Danemarca vor fi 14 secții și Canada -12 secții de votare”, a transmis reprezentantul cu însărcinări speciale pentru procesele electorale din cadrul MAE, Iulian Ivan.

El a explicat de ce nu se vor organiza secții de votare în unele state și orașe din străinătate.
„Din motive obiective, nu se vor organiza secții de votare în următoarele state și orașe: Afganistan, pentru că militarii români au fost restrași din teatrele de operațiuni, Mali, pentru că nu mai avem militari în acest stat, Odessa, unde activitatea Consulatului este suspendată temporar. În Sudan, activitatea misiunii a fost preluată de ambasada României la Addis Abeba. În Venezuela, misiunea diplomatică a fost închisă iar în Libia, a fost relocată la Tunis. În Coreea de Nord, activitatea este suspendată temporar iar la Ierusalim, din cauza condițiilor de securitate din zonă”, a precizat Iulian Ivan.

Guvernul a emis o hotărâre prin care obligă autoritățile locale să identifice terenurile cu ambrozie. Decizia stabilește că autoritățile locale vor fi obligate nu doar să identifice terenurile cu ambrozie ci și să someze proprietarii acestora în vederea luării măsurilor necesare pentru evitarea instalării sau răspândirii buruienii.

Decizia a fost luată în ședința de Guvern, a anunțat purtătorul de cuvânt al Rxecutivului, Mihai Constantin.

„Semnalez o Hotărâre ce include măsuri pentru combaterea ambroziei, buruiană ce provoacă forme alergice severe, inclusiv <febra de fân>. Hotărârea aprobată de Guvern menține obligativitatea ca autoritățile administrației publice locale să identifice anual terenurile infestate cu buruiana ambrozia de pe raza teritorială a acestora și să someze proprietarii sau deținătorii acestora în vederea luării măsurilor necesare pentru evitarea instalării sau răspândirii buruienii”, anunță purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin.
Hotărârea de Guvern reglementează și alte aspecte, printre care obligativitatea distrugerii buruienii ambrozia pe tot parcursul anului, posibilitatea ca proprietarii sau deținătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și ai bazinelor piscicole să solicite autorităților administrației publice locale să efectueze lucrările de combatere a buruienii, contra cost, în cazul în care, motivat, aceștia nu o pot distruge.

Totodată, autoritățile administrației publice locale pot să efectueze lucrările de combatere a buruienii ambrozia, acolo unde proprietarii sau deţinătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și ai bazinelor piscicole nu au făcut acest lucru, nici în perioada de înflorire a plantei, nici în urma avertismentului emis de autoritățile locale.

„În cazul în care proprietarii nu distrug ambrozia, nici după avertismentul autorităților, se aplică amenzi contravenționale de la 1.000 lei la 5.000 lei în cazul persoanelor fizice, respectiv de la 10.000 lei la 20.000 lei în cazul persoanelor juridice”, a precizat Mihai Constantin.

O nouă generație de elevi părăsește băncile liceului, cu gânduri multiple și speranțe mari pentru viitorul lor de adulți.

Cei peste 1.000 de absolvenți de la cele șase licee din municipiul Vaslui și-au dat întâlnire în centrul civic la tradiționala „Zi a Absolventului”, eveniment organizat de Primăria municipiului Vaslui.

Liceenii au fost felicitați de autorități și directorii de licee, iar șefii de promoție au primit plachete de excelență.

„Vă îndemn să îndrăzniți să experimentați, să studiați. Aceste lucruri să le faceți la superlativ, pentru ca tot ceea ce v-ați propus pe viitor în viață să devină realitate. Vă îndemn să nu-i uitați pe cei care au trudit pentru dumneavoastră, părinți și profesori deopotrivă, cărora le mulțumim, dar și comunitatea. Spun asta pentru că și dumneavoastră, la rândul, veți trudi ca o altă generație să umple această frumoasă piață civică de vibrație și bucurie. Vă urez succes”, a declarat Ciprian-Ionuț Trifan, vicepreședintele Consiliului Județean Vaslui.

Vicepreședintele CJ Vrancea, Ionel Cel-Mare, a însoțit delegația japoneză venită să vadă două poduri din Vrancea (cu o vechime de peste 60 de ani), pentru a le analiza din punct de vedere seismic.

Delegația japoneză a fost compusă din membri ai Ambasadei Japoniei în România, dar și din ingineri și experți care au lucrat la podul de la Brăila de peste Dunăre.

„În acest an se împlinesc 153 de ani de la nașterea lui Nicolae Iorga, motiv pentru care omagiem marea sa personalitate a istoricului prin decernarea Premiului Național de Istorie ce-i poartă numele. Acordat cu sprijinul Primăriei Botoșani, în urma jurizării asigurate de Asociația „Nicolae Iorga” Botoșani, premiul este în valoare de 10.000 de lei și se acordă în cadrul manifestărilor organizate de Muzeul Județean, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani.

Câștigătorul din acest an este tânărul istoric Alessandro Flavio Dumitraşcu, autorul cărții „Genova, Dunărea de Jos și Moldova în secolele XIII-XV”- Federovici Doina Elena, președintele CJ Botoșani

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat joi creșterea salariului minim de la 1 iulie. Măsura a fost aprobată în ședința Executivului. Facem un pas pentru a ne apropia de salariul minim european, a spus prim-ministrul.

Guvernul a aprobat o majorare a salariului minim de la 3300 la 3700 de lei lunar. Modificarea va fi în vigoare de la 1 iulie.
„Cea mai așteptată decizie de azi este creșterea salariului minim de la 3300 la 3700 de lei lunar, de la 1 iulie. Este o măsură agreată cu partenerii de dialog social, de care beneficiază peste 1,8 milioane de angajați din România. De asemenea, la solicitarea mediului de afaceri, am aprobat majorarea de la 200 de lei la 300 de lei a sumei lunare neimpozitate”, a declarat Marcel Ciolacu.

Angajații vor câștiga în plus 284 de lei pe lună. În paralel, autoritățile lucrează la următoarea majorare care trebuie să se aplice din luna noiembrie.
„Facem un pas important pentru a ne apropia de nivelul cerut de Directiva privind salariul minim european. Ministerul Muncii și partenerii sociali lucrează deja la mecanismul care va introduce salariul minim european în România până în noiembrie. Formula stabilită va ține cont de puterea de cumpărare, de nivelul câștigului salarial mediu brut și productivitatea muncii”, a mai spus Marcel Ciolacu.

Regiunea Dunărea de Jos va fi conectată la Autostrada Moldovei printr-un drum expres. Guvernul a aprobat joi, 6 iunie, indicatorii tehnico-economici ai Drumului Expres Focșani-Brăila. Lucrarea urmeaă să fie scoasă la licitație.

Drumul Expres va avea peste 73 de kilometri, 57 de poduri și pasaje, șase noduri rutiere și șase parcări, a anunțat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu. În cadrul proiectului vor fi plantate 155 de hectare de perdele forestiere, atât cu scop ecologic, cât și pentru stoparea zăpezii.

„Undă verde de la Guvern pentru indicatorii tehnico-economici ai Drumului Expres Focșani-Brăila. Proiectul prevede inclusiv plantarea a 155 de hectare de perdele forestiere cu rol anti-înzăpezire. Valoarea investiției va fi de 6,75 miliarde lei, fonduri asigurate din Programul de Transport și de la bugetul de stat. Durata de execuție este de 36 luni”, anunță Sorin Grindeanu.
În cel mai optimist scenariu, șoferii vor putea circula pe noul drum din anul 2028.

Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura Oprescu, a semnat miercuri, la București, împreună cu ministrul pentru Europa și Afaceri Externe din Republica Albania, Aranjamentul Administrativ pentru aplicarea Acordului în domeniul securității sociale între România și Republica Albania, document ce contribuie la consolidarea cadrului juridic de coordonare a securității sociale dintre cele două state.

Documentul contribuie la implementarea cadrului legislativ bilateral privind securitatea socială, care are ca obiective principale recunoașterea și agregarea perioadelor de asigurări sociale realizate pe teritoriul ambelor state, determinarea legislației de securitate socială aplicabilă lucrătorilormigrați, egalitatea de tratament, precum și acordarea beneficiilor într-una dintre cele două țări.
„România sprijină procesul de integrare al Albaniei în marea familie Europeană. Avem multe lucruri în comun, o istorie care ne leagă, o populație de aromâni destul de numeroasă în Albania, iar documentele bilaterale semnate astăzi întăresc și mai mult cooperarea noastră în domeniul muncii și protecției sociale pentru cetățenii din ambele țări”, a declarat ministrul Simona Bucura-Oprescu.
Acordul și Aranjamentul său Administrativ încorporează principiile moderne ale securității sociale, utilizate inclusiv la nivelul Uniunii Europene, care asigură protecția și continuitatea drepturilor de securitate socială a asiguraților celor două state pe teritoriul celuilalt stat.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a mers la Gara de Nord București pentru a vedea vagoane și locomotive modernizate din fondurile CFR. Modernizarea parcului de material rulant al CFR Călători rămâne o prioritate, a spus Grindeanu.

„Modernizarea parcului de material rulant al CFR Călători rămâne o prioritate pentru sectorul feroviar! De aceea, am fost în Gara de Nord București, pentru a vedea cinci vagoane și a două locomotive modernizate din fondurile proprii ale companiei CFR Călători. Ele sunt dovada că se pot face schimbări, atunci când se dorește și există perseverență”, a declarat ministrul Transporturilor.

Cele cinci vagoane fac parte dintr-un lot de șase vagoane de călători clasa a II-a, modernizate în conformitate cu standardele UE, la SC Atelierele CFR Grivița, prin programul investițional derulat în regim propriu de companie. Acestea vor fi introduse în compunerea trenurilor de călători în trafic intern și internațional, contribuind astfel la creșterea capacității de preluare a cererii zilnice de trafic. Alături de cele șase vagoane nou modernizate, CFR Călători a finalizat și lucrările la două locomotive electrice.

Proiectele vor continua, a mai anunțat Sorin Grindeanu.
„Vreau să menționez aici și cele 7 contracte, finanțate prin PNRR, pentru modernizarea a 75 de locomotive și a 139 vagoane. Toate cele 7 contracte (în valoare de aproximativ 900 de milioane de lei, fără TVA) au fost semnate anul trecut (2023), în luna decembrie, și sunt în derulare. Estimez că, încă de anul acesta (cel mai probabil în luna octombrie), va fi complet modernizat primul tren (o locomotivă si 12 vagoane)”, a precizat Sorin Grindeanu.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, anunță că s-au semnat primele contracte din Programul Tranzitie Justă. Ceremonia a avut loc miercuri.
Proiectele au valoarea totală de 200 de milioane de lei.

„Am semnat astăzi primele contracte, în valoare totală de 200 milioane lei, în județele Dolj și Gorj pentru finanțarea investițiilor productive în IMM din Programul Tranzitie Justă, iar acest proces va continua pe tot parcursul lunilor iunie și iulie 2024”, a anunțat Câciu.

În județele incluse în Programul de Tranziție Justă, adică Dolj, Gorj, Hunedoara, Mureș, Prahova și Galați, sunt peste 800 de proiecte depuse în sectorul IMM a căror valoare depășește 2,5 miliarde de euro. Alocarea inițială a apelului a fost de circa 772 milioane euro.

„Apetitul oamenilor de afaceri care vor să creeze plus valoare în economiile locale este de necontestat, iar sprijinul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene pentru această direcție, la fel(acesta era un program pe care l-am gasit blocat când am preluat mandatul de ministru). În județele Dolj și Gorj, IMM-urile joacă un rol esențial în diversificarea economiei, creând noi oportunități de afaceri și contribuind la creșterea calității vieții, iar ceea ce este de necontestat este că există deja o sinergie între investițiile private și investițiile autorităților publice locale atât în infrastructura locală(mobilitate, educație, sănătate, sport, regenerare urbană etc.) cât și în calitatea serviciilor publice. Rolul parteneriatului dintre mediul de afaceri, autoritatile locale, agentiile de dezvoltare regională și administrația centrală are ca rezultat creșterea nivelul de bunăstare a cetățenilor, stabilitatea locurilor de muncă bine plătite și consolidarea economiei locale”, a explicat Adrian Câciu.

Interesul pentru program este foarte mare.
„Interesul pentru finanțare este semnificativ, dovadă fiind cele 194 de proiecte depuse în Dolj și 158 de proiecte depuse în Gorj, iar valoarea însumată a acestora este dublă față de valoarea alocată inițial pe această măsură. Aceste cifre demonstrează nevoia reală de finanțare a IMM-urilor din regiune și potențialul semnificativ de dezvoltare economică generat de Programul Tranziție Justă”, a precizat ministrul Investițiilor.