Ministrul Apărării Angel Tîlvăr anunță că avioanele F-16 vor avea parte de mentenanță la cele mai înalte standarde. Declarația a fost făcută la finalul întâlnirii pe care ministrul a avut-o cu reprezentanții unor companii din Bacău, cu care MApN colaborează pentru dezvoltarea programelor de modernizare a Forţelor Aeriene Române.

Zilele trecute, ministrul Angel Tîlvăr s-a întâlnit cu militarii Bazei 95 Aeriene și apoi a avut întrevederi cu reprezentanţii unor companii din industria de apărare.

„Industria de apărare este extrem de importantă pentru Ministerul Apărării Naționale. AEROSTAR Bacău este una dintre companiile de succes din industria de profil. Dacă menționez doar două dintre activitățile acesteia, este ușor de înţeles de ce avem un interes major în buna funcționare a companiei: Centrul de Mentenanță pentru F-16 și Centrul Național de Mentenanță pentru lansatorul multiplu de rachete HIMARS, ambele fiind desemnate centre de mentenanță de către Guvernul României. De asemenea, am văzut și linia pregătită pentru asamblarea și fabricarea unor elemente mecanice pentru vehiculul aerian aferent UAS tactic operativ, ale cărui componente vor fi produse de mai multe companii din România. În același timp, am dorit să văd și alte facilități de producție implicate în industria națională de profil. Mă refer aici la ELMET INTERNATIONAL Bacău, care fabrică componente ale transportorului pentru trupe PIRAHNA V", a explicat ministrul Angel Tîlvăr.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, anunță că România a încasat 33,1% din fondurile prin PNRR. În prezent avem contracte de investiții în valoare de 36 miliarde de euro semnate, din care 21 miliarde euro sunt finanțări PNRR, spune Câciu.

Declarațiile au fost făcute în urma Conferinței anuale privind implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență.

„România a făcut progrese remarcabile în ultimul an în implementarea PNRR. În prezent, avem contracte de investiții în valoare de 36 miliarde de euro semnate, din care 21 miliarde euro reprezintă finanțări PNRR. România a încasat deja 33,1% din fondurile alocate prin PNRR, iar 1,9 miliarde de euro cu execuția la martie sunt deja cheltuite. Cu pragmatism, trebuie să grăbim viteza implementării, iar fondurile disponibile să sprijine dezvoltarea economiei. Pentru aceasta lucrăm constant cu coordonatorii de reforme și investiții finanțate din PNRR și cu cei ai Comisiei Europene pentru a accelera implementarea PNRR. Subliniez că pentru succesul implementării PNRR este necesar dialogul constant cu Comisia, dar și consecvența coordonatorilor de reformă în recuperarea întârzierilor și realizarea la timp a investițiilor și reformelor”, a declarat Adrian Câciu.

România beneficiază de fonduri în valoare de 28,5 mld. euro prin PNRR, din care 13,6 mld. euro granturi și 14,9 mld. euro împrumuturi.

Conform MIPE, până în prezent, România a depus trei cereri de plată pentru rambursarea fondurilor alocate din PNRR și a primit în total fonduri în valoare de 9,4 miliarde euro reprezentând contravaloarea prefinanțării (inclusiv pentru REPowerEU), a primei cereri de plată și a celei de-a doua cereri de plată.

Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu, anunță că MTI, în calitate de coordonator de reforme și investiții aferente Componentei 4 – Transport sustenabil din cadrul Pilonului 1 – Tranziția spre o economie verde din Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a semnat contractul de finanțare cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) S.A., în calitate beneficiar, pentru amenajarea a două sensuri giratorii și a unui pasaj pietonal subteran în orașul Buftea.

Proiectul „Amenajare obiective de investiție în orașul Buftea: sens giratoriu pe DN1A, intersecție cu strada Știrbei Vodă (DJ602), pasaj pietonal subteran pe DN1A km 19+800 la intersecția cu Bulevardul Mihai Eminescu și sens giratoriu pe DN7, intersecție cu strada Milano DJ602 km 37+100” contribuie la reducerea numărului de accidente și decongestionarea traficului în orașul Buftea. Totodată, investițiile din acest proiect sprijină creșterea mobilității pe rețeaua de infrastructură TEN-T, precum și sporirea gradului de siguranță rutieră în aria de incidență a orașului Buftea.

Primăria Piteşti renovează Teatrul de Vară din Parcul Ştrand, care va deveni centru cultural multifuncţional.

Contractul de proiectare şi execuţie pentru reabilitarea şi modernizarea Teatrului de Vară, o investiţie de peste 4 milioane de lei fără TVA, a fost semnat marţi, au anunţat reprezentanţii administraţiei locale.

"Este un pas important către transformarea acestui spaţiu într-un centru cultural modern şi multifuncţional, capabil să găzduiască o varietate de evenimente culturale, de la concerte şi spectacole de teatru, până la proiecţii de film şi expoziţii. Noul Teatru de Vară Ştrand va fi gestionat de către Filarmonica Piteşti", se precizează într-un comunicat al Primăriei Piteşti.

„Vremea este în curs de încălzire, primăvara începe să își intre în drepturi, așa că, oricând aveți răgazul și disponibilitatea necesare, vă îndemn din tot sufletul să mergeți în Grădina Copou!
Echipele de la Servicii Publice SA lucrează intens la amenajarea parcului și, pe lângă întreținerea gazonului, vor planta flori, arbori și arbuști. Totodată, băncile vechi vor fi înlocuite cu unele noi, care se vor alătura băncilor de tip carte imprimate cu poezii scrise de marele nostru poet național, și va fi repusă în funcțiune și spectaculoasa fântână arteziană cu lumini”, punctează Mihai Chirică, într-o postare online

Cătălin Cîrstoiu este în mod oficial candidatul comun susținut de PNL și PSD la Primăria Capitalei. Medicul susține că s-a înscris în lupta electorală deoarece Bucureștiul este un oraș bolnav. Împreună îl putem face sănătos, a transmis Cîrstoiu.

„Ca medic am ajuns la concluzia, având un simț civic față de comunitatea în care trăiesc, că sănătatea nu se rezumă strict la acele manevrele pe care omul le găsește în spital”, a explicat candidatul.

Cătălin Cîrstoiu a vorbit despre viziune și a spus că orașul trebuie să fie vindecat.

„Una din obligațiile mele față de pacienții mei a fost să asigur tratamentul unor boli grave, cancerul. Și am făcut-o, zic eu, avem cel mai modern buncăr de radioterapie care există în Europa de Est, în scurt timp va fi functional. Uitându-mă la acest oraș, am văzut că probabil, prin diverse elemente de diagnostic, are aceeași boală, boala asta care m-a obsedat multă vreme. În fața dumneavoastră aveți un supraviețuitor al acestei boli. Sigur, făcându-vă această mărturisire care pentru mine e puțin dureroasă, vă transmit că împreună vom învinge un oraș bolnav și îl vom face sănătos”, a precizat Cătălin Cîrstoiu.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a admis contestația depusă de Alianța Dreapta Unită. ICCJ a anulat decizia Biroului Electoral Central (BEC) și a admis protocolul de constituire a alianței electorale formate din USR, PMP și Forța Drepte.

Decizia a fost luată marți.

„Mă bucur că au învins libertatea de asociere și democrația. În România nu este totul pierdut, avem dreptul să mergem către români și să le cerem încrederea pe 9 iunie. Dreapta Unită a revenit pe buletinul de vot, după ce PSD a încercat să ne elimine", a spus Eugen Tomac, președintele PMP.

Decizia a fost salutată și de liderul USR.

„ICCJ ne-a dat dreptate și a constatat că decizia BEC de respingere a înscrierii protocolului alianței Dreapta Unită este un abuz, un atac direct la adresa democrației din România, o încercare de a împiedica Opoziția să participe la alegeri. Oricât de mare este disperarea regimului Iohannis, legile sunt clare. ICCJ a decis corect, la fel cum a făcut-o în 2019, când Dragnea și PSD au vrut să scoată USR de pe buletin. Nu le-a mers nici atunci, nu le-a mers nici acum. Ne vedem la vot, pe 9 iunie”, a transmis Cătălin Drulă, președintele USR.

Contestația a fost depusă luni ca urmare a deciziei Biroului Electoral Central (BEC) de a respinge protocolul Alianței.

Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, a dezmințit informațiile privind creșterea TVA. Nu creștem impozite și taxe în 2024, nu încape în discuție creșterea TVA, a explicat ministrul pe Facebook.

Ministrul Marcel Boloș susține că declarațiile sale au fost interpretate greșit.

„Pe principiul nu lăsa adevărul să strice o știre bună, după o discuție foarte corectă despre perspectivele macroeconomice ale României prin prisma scenariilor potențiale prezentate de organismele internaționale, au apărut și titlurile: Boloș vrea să crească TVA-ul. Iată ce am spus eu: Aceste reajustări în ceea ce priveşte cota standard de TVA şi o singură cotă, aşa cum cere Comisia Europeană, sunt o alternativă de luat în calcul, pentru ca să avem celălalt obiectiv de dus la bun sfârşit, acela de reducere a impozitării muncii. Este prematur însă de precizat care va fi soluția”, a scris Marcel Boloș pe rețeaua socială.

El a mai reiterat faptul că în 2023 nu va crește nicio taxă.

„Reiau cât se poate de ferm: Nu creștem impozite și taxe în 2024, nu încape în discuție creșterea TVA. Am spus-o încă de la aprobarea legii bugetului, obiectivul este să menținem un echilibru între nevoile românilor și evitarea unor impozite suplimentare care pot afecta bugetul gospodăriilor Cota unică de impozitare a contribuit semnificativ la stimularea investițiilor private, la creșterea numărului de locuri de muncă și la consolidarea capitalului autohton. Este un pilon al stabilității fiscale și a predictibilității pentru întregul sector economic. Totodată, echilibrarea deficitului trebuie realizată prin optimizarea cheltuielilor, printr-o colectare mai eficientă și prin combaterea evaziunii fiscale, Nu prin modificarea sistemului fiscal. Aici avem parte și de o veste bună despre care voi vorbi ulterior: Curtea Constituțională a respins astăzi sesizarea cu privire la legea pentru consolidarea capacităţii de combatere a evaziunii fiscale”, a transmis Marcel Boloș.

Contractul pentru implementarea Portalului Digital Unic al României PDURo a fost semnat marți la Palatul Victoria. Este vorba despre un proiect în valoare de 96 milioane de lei, care contribuie la digitalizarea și simplificarea proceselor administrative, cu beneficii pentru cetățeni și întreprinderi, anunță Guvernul.

Portalul Digital Unic al României, dezvoltat de Autoritatea pentru Digitalizarea României, va facilita accesul la informații pe piața internă a Uniunii Europene și face parte din investiția pentru „Implementarea infrastructurii de Cloud Guvernamental", din cadrul Componentei 7 - Transformare Digitală, aferentă Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„Este un moment esențial pentru digitalizarea administrației publice din România și pentru calitatea serviciilor pe care administrația le oferă. Faptul că într-un singur loc cetățeanul va putea să interacționeze cu administrația, să scurteze și să eficientizeze procesele administrative reprezintă un pas semnificativ pentru o administrație modernă, în care cetățeanul este tratat cu adevărat ca un partener”, a declarat șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Alexandru-Mihai Ghigiu, la evenimentul organizat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.
Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Bogdan Ivan, a declarat că semnarea contractului reprezintă un pas concret pentru schimbarea paradigmei publice că statul român ar fi rămas neschimbat în ultimii 20 de ani.

„Facem astăzi un pas concret pentru desființarea ghișeului la care se depun cererile online. Prin PDURo, aducem funcționalitățile și serviciile publice digitale într-o interfață unică. Portalul digital unic al României înseamnă o arhitectură digitală care susține interacțiunea online a fiecărui cetățean cu statul român. Experiența utilizatorului va fi cea mai importantă în dezvoltarea acestui portal, ne dorim să fie ușor de accesat și eficient pentru fiecare cetățean. Vom aduce statul la un click distanță pentru toți românii, din țară și din toată Uniunea Europeană, iar statul român va fi cu adevărat eficient, va furniza servicii publice digitale cetățenilor și companiilor. Servicii publice precum înmatricularea unei mașini sau solicitarea unei pensii vor fi complet digitalizate, fără documente fizice”, a explicat ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Bogdan Ivan.

PDURo va implementa un sistem tehnic pentru schimbul transfrontalier automatizat de elemente justificative la nivel european. Acest sistem va permite accesarea a peste 21 de proceduri online în România, dar și în toate țările UE. Totodată, statul membru care eliberează propriilor cetățeni un act administrativ în format electronic are obligația de a pune și la dispoziția autorităților competente solicitante din alte state membre același act administrativ în vederea îndeplinirii procedurilor administrative esențiale conform Regulamentului Single Digital Gateway.
Portalul PDURo va înlocui Punctul de Contact Unic Electronic (PCUe), aflat în administrarea Autorității pentru Digitalizarea României, cu o platformă nouă, aliniată la normativele europene pentru Single Digital Gateway și care va fi integrat în portalul „Europa ta”, disponibil la nivelul întregii Uniuni Europene, în toate limbile oficiale.

Beneficiile Portalului Digital Unic al României includ: utilizarea unui sistem tehnic sigur și securizat pentru schimbul automatizat de elemente justificative între instituții publice din întreaga Uniune Europeană prin utilizarea principiului ”o singura dată” (once-only), recunoașterea mijloacelor de identificare electronică ale persoanelor fizice și juridice din spațiul comunitar prin utilizarea nodului eIDAS implementat și posibilitatea accesării serviciilor publice de la mai multe instituții publice prin utilizarea unui singur set de credențiale (single sign-on), folosind aplicația de identificare digitală ROeID.

Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit la Palatul Victoria cu reprezentanții producătorilor și ai retailerilor autohtoni. Vrem să oferim produselor românești șanse egale pe piață cu produsele de import, a spus Ciolacu la finalul întrevederii.

La discuții au participat reprezentanți ai lanțurilor de magazine autohtone și ai distribuției din comerțul cu bunuri alimentare. Participanții au căutat soluțiile prin care Guvernul să poată sprijini producătorii, distribuitorii și retalierii români.

„Mi-am dorit să am această discuție, pentru a vedea ce poate face statul român pentru producătorii autohtoni, dintre care mulți au și propriul flux de desfacere, având în vedere anumite probleme pe care ni le semnalează. Vrem să le oferim produselor românești șanse egale pe piață cu produsele de import și chiar să încurajăm comercializarea lor și în alte țări”, a declarat Marcel Ciolacu.

Printre temele abordate au fost impactul unor măsuri precum impozitul de 1% pe cifra de afaceri sau plafonarea adaosurilor comerciale la unele categorii de produse, debirocratizarea interacțiunii cu instituțiile statului, implementarea sistemului de Garanție-Returnare RetuRO, accesarea de fonduri europene pentru comerț și distribuție, precum și reglementările aplicabile în domeniul forței de muncă.