La final de an școlar, CCDG invită profesorii gălățeni să se înscrie la programul de formare avizat ME cu nr.33851/03.11.2021 „Dezvoltare personală și profesională pentru profesorul secolului XXI”, curs care se desfășoară online.

Cei interesați sunt așteptați să se înscrie, completând formularul de înscriere de pe site-ul instituției, la adresa http://ccdgalati.ro/.../forma.../programe-avizate-e-mec.html și alegând cursul respectiv din meniul derulant.

Profesorii din toată țara sunt încurajați ca în această zi să interacționeze cu proprii elevi/studenți pentru a discuta despre importanța donării de sânge în mod voluntar, conștient și fără a aștepta, neapărat o recompensă.

O campanie la clasă în acest sens s-ar putea organiza la orele de dirigenție și, numai. Astfel :

  1. Ai putea să discuți cu elevii tăi de ce este important să le mulțumească persoanelor care donează sânge și să îi încurajeze pe cei care nu au donat încă sânge să înceapă să doneze.
  2. Poți să evidențiezi necesitatea și importanța unei donări de sânge angajate, pe tot parcursul anului.
  3. Să atragi atenția elevilor tăi asupra contribuției pe care donatorii o aduc întregii comunități ca factor determinant în îmbunătățirea sănătății.
  4. De ce sărbătorim Ziua Mondială a Donatorilor de Sânge?

Această zi a fost aleasă de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) ca un omagiu, în amintirea imunologului austriac Karl Landsteiner, laureat al premiului Nobel pentru medicină în anul 1930 pentru descoperirea grupelor de sânge AB0. Acesta a fost născut pe 14 iunie, iar în urma activității lui, transfuziile de sânge au devenit astăzi proceduri de rutină medicală.

Totodată, ai putea organiza lecții de biologie personalizate cu Ziua Mondială a Donatorului de Sânge, iar aceste materiale didactice te pot ajuta să faci lecțiile mai interactive și distractive:

  • În interiorul corpului omenesc - Prezentare PowerPoint;
  • Corpul omenesc - PowerPoint Informativ pentru CAF;
  • Corpul omenesc: inima, plămânii, vasele de sânge - Planșă.
  • Sau poți viziona videoclipul de mai jos, în limba engleză, pentru a afla ce se întâmplă atunci când donezi sânge?

link: https://www.youtube.com/watch?v=oK6OqphSbjU&feature=emb_logo&ab_channel=BBCEarthLab

Gina Bradea, cunoscut blogger culinar, vlogger şi autoare de cărţi de bucate, a vizitat vineri, 10 iunie 2022, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi şi a avut o întâlnire cu conducerea instituţiei, cu reprezentanţii Facultăţii Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor şi ai Departamentului de Formare Continuă şi Transfer Tehnologic.
Discuţiile cu oficialii universităţii s-au purtat în direcţia dezvoltării de parteneriate, promovării produselor alimentare locale şi a unei alimentaţii sănătoase, dezvoltarea unor programe educaţionale de formare continuă.
Gina Bradea este bucătar-cofetar profesionist, originară din Galaţi, pasionată de bucătăria tradiţională, care promoveaza gătitul acasă, din ingrediente simple şi naturale. Este autoarea a trei cărţi de bucate: „Pofta bună! cu Gina Bradea, Reţete simple, de mare efect”; „50 de reţete de post”; „Găteşte cu Gina - Gustul unic de acasă”.
Gina Bradea are unul dintre cele mai mari grupuri româneşti pe social media. Blogul „Poftă bună, cu Gina Bradea” are 800.000 de abonaţi pe Facebook şi peste 500.000 de abonaţi pe YouTube.

Proiecte la UDJG

111111 Luni, 06 Iunie 2022

Ziua Mondială a Mediului sau Ziua Mediului Înconjurător este aniversată anual pe 5 iunie. Ea a fost instituită în 1972 de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite şi reprezintă elementul cel mai important al „Programului pentru Mediu" al Naţiunilor Unite (UNEP). Prin acest program, ONU încearcă să stimuleze preocuparea oamenilor pentru protejarea mediului înconjurător şi în acelaşi timp să sensibilizeze factorii de decizie politică să acţioneze în acest sens.
Tema Zilei Mondiale a Mediului Înconjurător pe 2022 este #OnlyOneEarth/„Avem un singur Pământ!” Schimbările climatice, pierderea unor ecosisteme importante şi poluarea reprezintă dovezi că planeta este vulnerabilă. Criza energetică, dar şi cea alimentară, ce urmează pandemiei COVID-19, precum şi creşterea conflictelor din întreaga lume sunt motive suplimentare de îngrijorare. Calea de ieşire ar fi o acţiune colectivă pentru a restabili echilibrul dintre oameni şi mediul natural şi pentru a crea un viitor mai bun.
Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, prin Facultatea de Ştiinţe şi Mediu, a derulat şi este în curs de implementare a unor proiecte importante de protejare şi monitorizare a mediului înconjurător. Unul dintre acestea este Monitox - BSB27, realizat în parteneriat cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării” din Tulcea, Institutul de Zoologie, Chişinău, Republica Moldova, Institutul Tehnologic al Macedoniei de Est şi Traciei, Kavala, Grecia şi Institutul de Geologie şi Seismologie, Chişinău, Republica Moldova. Un alt proiect în curs de implementare la U.D.J.G. este REXDAN -„Sistem integrat pentru cercetarea monitorizarea complexă a mediului în aria fluviului Dunărea”, în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro, în urma căruia Galaţiul va avea cel mai mare centru de cercetare din sud-estul Europei şi cea mai mare navă de cercetare de pe apele interioare ale UE.

Ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a declarat, miercuri, că ar trebui să existe cursuri de sănătate emoțională în școli. Mai mult, oficialul a lansat o provocare ministrului Educației ca 1 iunie 2022 să fie ”ziua în care declanșăm o acțiune de sprijin la nivel național pentru introducerea educaţiei pentru sănătate în şcoli cât mai repede”.

“Educaţia pentru sănătate nu se referă la un domeniu strict ştiţi mulţi o asociază…discutăm numai despre educaţia sexuală sau despre igienă. Este vorba de un ansamblu. Sănătatea emoţională este extrem de importantă şi nu numai pentru voi, ci şi pentru întreaga societate. Eu cred că ar trebui să facem cursuri şi mulţi dintre cei care sunt în politică sau în poziţii de decizie ar trebui să facă cursuri de sănătate emoţională pentru ca atunci când iei o decizie trebuie să te gândeşti totdeauna la impactul deciziilor tale asupra modului de funcţionare a societăţii şi asupra emoţiei, asupra afectivităţii care trebuie să existe în comunităţi, între oameni, între copii, între adulţi”, a declarat ministrul Sănătăţii, în cadrul Forumului Național organizat de Salvați Copiii România, cu ocazia Zilei de 1 iunie.

De la Paper Boat (un concurs de bărcuţe confecţionate exclusiv din hârtie, ce trebuia să rămână în plutire, având la bord greutăţi mici din oţel) au trecut la construcţia primei ambarcaţiuni în mărime naturală, din pet-uri, care să plutească pe lacul Brateş, plină cu … pasageri. Este vorba de studenţii de anul I de la Facultatea de Arhitectură Navală, a Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, care au realizat, în cinci săptămâni, o barcă din pet-uri de 2,5 metri lungime, 1,7 metri lăţime, 0,7 metri înălţime şi greutatea de 36 de kilograme, ce permite urcarea a doi oameni la bord.
Echipa care a realizat designul, calculul şi construcţia efectivă a bărcii este formată din: Adelin Tănase, Ştefan-Iulian Raţă (câştigătorii locului I şi II de la Paper Boat), cărora li s-au alăturat Robert Lupu, Aurelian Agache şi Daniel Grigori, toţi boboci ai Facultăţii. Ambarcaţiunea a fost asamblată într-o sală în clădirea Bazinului de carene din Campusul Ştiinţei. La colectarea materialelor reciclabile au contribuit toţi studenţii din anul I, care au strâns nici mai mult, nici mai puţin de 1500 de pet-uri, jumătate fiind folosite la execuţia bărcii. Lansarea la apă s-a făcut pe lacul Brateş, în prezenţa tuturor bobocilor, cei mai temerari probând, personal, calităţile de plutire.
„Pe lângă partea de ecologizare, acţiunea le-a permis studenţilor să înveţe să planifice temeinic activităţile, să soluţioneze problemele ivite pe parcurs, să îşi asume fiecare decizie şi să muncească până la realizarea produsului final. Fiind abia în anul I, neavând cunoştinţe despre proiectarea formelor navei, despre calcule de carene şi de stabilitate, tehnologii de asamblare şi/sau execuţie, tinerii au fost nevoiţi să se documenteze la fiecare pas. În cele cinci săptămâni, ei au experimentat proiectarea formelor carenei, au înţeles importanţa planului de forme şi a diagramelor de carene, au efectuat calcule privind flotabilitatea, bordul liber, pescajul la plină încărcare. Practic, au dat dovada de curiozitate, perseverenţă, curaj, aşa că suntem mândri de ei şi îi felicităm”, a declarat şef lucrări Alina Modiga, tutorele studenţilor de anul I de la Facultatea de Arhitectură Navală şi iniţiatorul proiectului.
„Competiţia ar putea deveni o tradiţie la Facultatea noastră, pe viitor antrenând şi liceenii pasionaţi de arhitectura navală. Suntem la prima ediţie a acestui concurs, barca o vom păstra în curtea bazinului, ba chiar ne gândim la un sistem de propulsie, cu rame sau cu vele. Vom încerca, de la o generaţie la alta, să ridicăm ştacheta şi să creştem cerinţele concursului. Construcţia unei ambarcaţiuni reprezintă un bun prilej de a învăţa lucruri noi, de a proba şi consolida noţiuni teoretice, de a lucra în echipă”, a explicat conf. dr. ing. Gabriel Popescu, Decanul Facultăţii de Arhitectură Navală.

Un miliard de euro ar urma să fie investiţi de guvern într-un program ce va fi propus de Ministerul Educaţiei, “Masă sănătoasă în şcoli”, program ce ar urma să se desfăşoare în perioada 2022-2027, a anunţat, luni, ministrul Sorin Cîmpeanu, care a anunţat că a luat “decizia de a propune” o astfel de măsură.
Potrivit acestuia, programul va fi gestionat împreună cu Ministerul Agriculturii. Programul ar urma să “cupleze surse de la bugetul naţional şi fonduri externe, nerambursabile şi rambursabile”. Scopul măsurii este acela de reducere a abandonului şcolar, care vor fi luate în considerare de către Ministerul Educaţiei când acesta va stabili criteriile de desfăşurare. Pentru Programul Naţional integrat „Masă sănătoasă în şcoli 2022-2027” se constituie un grup de lucru la nivelul guvernului (Ministerul Educaţiei, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene). Se doreşte ca masa să fie asigurată folosind produse agroalimentare româneşti în colaborare cu Ministerul Agriculturii (inclusiv batoane nutritive BIO).

În perioada 26-28 mai 2022, Consorţiul Universitaria s-a întâlnit în formula sa extinsă la Bucureşti, Universitatea din Bucureşti fiind gazda reprezentanţilor celor nouă instituţii de învăţământ superior din România.
În contextul elaborării noii legi a educaţiei, precum şi al nevoii realizării unui cadru legislativ modern, care să răspundă atât provocărilor cu care se confruntă sistemul naţional de educaţie, cât şi tendinţelor europene şi globale, Consorţiul Universitaria face apel la dialog şi la cooptarea experţilor săi în definirea noului cadru legislativ. Reprezentanţii Consorţiului Universitaria consideră că experienţa şi expertiza specialiştilor din cele nouă universităţi partenere sunt cruciale pentru a identifica cele mai bune soluţii pentru învăţământul românesc, atât universitar, cât şi preuniversitar.
Necesitatea implicarii Consorţiului Universitaria în definirea noului cadru legislativ a fost discutata cu Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, în cadrul întâlnirii care a avut loc în data de 26 mai 2022. Printre temele abordate în cadrul discuţiilor s-au numărat şi sprijinirea diversificării misiunilor universităţilor româneşti, pentru a răspunde nevoilor societăţii şi pentru stimularea excelenţei academice, precum şi necesitatea stimulării internaţionalizării învăţământului superior, prin prisma sprijinului acordat universităţilor angrenate în proiecte europene şi cu caracter internaţional. Reprezentanţii Consorţiului Universitaria au subliniat şi necesitatea identificării variantelor de consolidare a cooperării între universităţile româneşti şi instituţiile de cercetare-dezvoltare-inovare din ţară şi din afara graniţelor.
La finalul întâlnirii de la Palatul Cotroceni, participanţii au agreat ca Rezoluţia Consorţiului Universitaria, adoptată în cadrul reuniunii care s-a desfăşurat la Universitatea din Bucureşti în perioada 26-29 mai 2022, să fie transmisă către Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis.
Consorţiul Universitaria intenţionează să organizeze în perioada imediat următoare întâlniri similare cu Ministrul Educaţiei, Ministrul Cercetării şi reprezentanţi ai Comisiilor de Educaţie din Parlamentul României.

Un studiu publicat în Child Psychiatry and Human Development aduce informații cu privire la sănătatea mintală a copiilor care preferă jocurile incitante, prin care experimentează frică și incertitudine. Activitățile la care fac referire cercetătorii sunt cățăratul în copaci, mersul pe bicicletă, săritul de la înălțime sau orice joc fără supravegherea părinților prin care se descarcă adrenalină.

Studiul a testat teoria conform căreia aventura poate oferi noi oportunități de dezvoltare, prin creșterea rezistenței copiilor și a timpului de răspuns la stimuli, a încrederii în sine și a reacției la stres, contribuind la eliminarea anxietăților și nedezvoltarea depresiei în viața adultă.

Cercetătorii au observat cum copiii care petrec mai mult timp jucându-se în exterior au mai puține tulburări emoționale și o înclinație mai scăzută spre interiorizare, fiind mai deschiși la nou, mai pozitivi și optimiști.

Exemple de jocuri recomandate sunt:

  • mersul la plimbare noaptea cu o torță;
  • explorarea unor alei din păduri;
  • camping afară noaptea;
  • înot sau vâslit pe un râu sau un lac;
  • săritul dintr-un leagăn;
  • skateboard, role sau mers pe bicicletă;
  • cursa cu obstacole.

Sănătatea mintală a copiilor este o prioritate în prezent. Cercetătorii urmăresc să identifice modalitățile de protecție și facilitare a unui mod de viață cât mai sigur pentru cei mici, în spații verzi amenjate pentru joacă incitantă dar în condiții de siguranță, atractivă și benefică din mai multe puncte de vedere. Libertatea jocului aduce mai multă fericire și mai puțină anxietate și depresie în viitor.

Programul "Masa caldă în şcoli" ar putea fi extins până la sfârşitul lui 2022. Suma alocată, majorată la 12 lei pe zi. Programul-pilot pentru acordarea unui suport alimentar preşcolarilor şi elevilor, cunoscut şi sub denumirea de Programul "Masa caldă în şcoli", ar putea fi prelungit până la finalul anului 2022, potrivit unui proiect de lege depus la Senat. Potrivit iniţiatorilor proiectului de lege, programul-pilot, care prevede acordarea suportului alimentar constând într-o masă caldă sau un pachet alimentar, în anul şcolar 2021-2022, în limita a 10 lei/zi/beneficiar, va ajunge la final odată cu încheierea acestui an şcolar şi necesită o nouă reglementare în vederea prelungirii care să asigure cadrul legal pentru alocarea surselor financiare şi pentru finalizarea procedurilor de achiziţii până la începerea anului şcolar 2022-2023.
"În prezent, 68.800 preşcolari şi elevi beneficiază de Programul-pilot Masa caldă. Ministerul Educaţiei derulează acest program pentru asigurarea accesului echitabil şi nediscriminatoriu la o educaţie de calitate a tuturor copiilor şi tinerilor din România, ceea ce presupune luarea unor măsuri de intervenţie pentru diminuarea riscului de excluziune şi de abandon şcolar care afectează populaţia şcolară din medii dezavantajate geografic, economic sau social. Continuarea acestui program reprezintă o urgenţă pentru creşterea calităţii învăţării şi a participării la procesul educaţional, mai ales pentru copiii din medii defavorizate. Copii dezavantajaţi au performanţe şcolare de trei ori mai scăzute decât colegii lor cu situaţii economice stabile", se arată în expunerea de motive. Iniţiativa legislativă prevede, în primul rând, prelungirea programului-pilot pe întreaga durată a anului 2022, cu aplicarea normelor metodologice existente. În al doilea rând, propunerea legislativă vizează actualizarea cuantumului alocat pentru fiecare beneficiar, de la 10 lei la 12 lei.